1 Sinteză

Perspectivele economice ale zonei euro rămân deosebit de incerte în contextul războiului din Orientul Mijlociu, al închiderii Strâmtorii Ormuz și al volatilității ridicate a prețurilor petrolului. Unele dintre riscurile identificate în proiecțiile experților BCE din luna martie 2026 au început să se materializeze, pe fondul majorării în continuare a prețurilor petrolului, al manifestării unor presiuni la nivelul lanțurilor de aprovizionare și al anticipațiilor actuale ale piețelor privind un impact mai prelungit al conflictului. Conform proiecțiilor de bază ale experților Eurosistemului din luna iunie 2026, prețurile produselor energetice se vor reduce relativ rapid pe parcursul următoarelor trimestre, în concordanță cu cotațiile futures.^[1] Cu toate acestea, evoluția conflictului, alături de impactul acestuia asupra prețurilor produselor energetice, asupra prețurilor unor materii prime non-energetice și asupra activității economice, precum și transmisia șocului prețurilor produselor energetice în prețurile de consum non-energetice rămân grevate de incertitudini considerabile. Prin urmare, pe lângă proiecția de bază, au fost elaborate scenarii alternative care presupun diferite grade de intensitate a șocului energetic și a impactului acestuia asupra economiei zonei euro.

Indicatorii pe termen scurt sugerează o creștere economică modestă pe termen scurt, în condițiile în care prețurile mai mari ale produselor energetice și incertitudinile sporite afectează cererea internă. Mai exact, se previzionează că dinamica consumului gospodăriilor populației, care a fost un determinant principal al creșterii economice în 2025, va consemna o încetinire semnificativă anul acesta, dat fiind că majorarea costurilor cu energia erodează veniturile disponibile reale și reduce încrederea consumatorilor. Se anticipează că această temperare a dinamicii consumului privat va avea un caracter temporar, fiind condiționată de o soluționare relativ rapidă a conflictului și, implicit, de diminuarea incertitudinilor. Pe termen mediu, cererea internă ar trebui să fie impulsionată de redresarea veniturilor disponibile reale, ca urmare a scăderii prețurilor produselor energetice și a rezilienței pieței forței de muncă, precum și de majorarea cheltuielilor publice pentru infrastructură și apărare, mai ales în Germania, completate de investițiile în inteligența artificială (IA). Pe plan extern, se așteaptă ca dinamica exporturilor să fie în continuare limitată de persistența problemelor de competitivitate, exportatorii din zona euro înregistrând în continuare reduceri ale cotelor de piață la nivel mondial. Proiecțiile de bază estimează un ritm anual de creștere a PIB real de 0,8% în 2026, de 1,2% în 2027 și de 1,5% în 2028. Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2026, creșterea PIB a fost revizuită în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale atât pentru 2026, cât și pentru 2027, reflectând impactul peste așteptări al războiului din Orientul Mijlociu, iar pentru 2028 a fost revizuită în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale, pe fondul corecției acestui impact.

Conform proiecțiilor de bază, inflația totală, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), va atinge un nivel maxim de 3,4% în trimestrele III și IV 2026 și se va menține peste 3,0% până la începutul anului viitor, pe seama saltului consemnat de dinamica prețurilor produselor energetice ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Această evoluție reflectă cu precădere transmiterea puternică și imediată a majorării prețurilor țițeiului în prețurile de consum ale combustibililor, amplificată de presiunile suplimentare asupra prețurilor produselor petroliere rafinate. Întrucât comparația în termeni anuali nu include impactul războiului asupra prețurilor produselor energetice, se estimează că inflația totală va consemna o scădere pronunțată, până la 2,3% în trimestrul II 2027, și va fluctua în jurul valorii de 2,0% ulterior. Acest profil al inflației totale maschează tiparele divergente la nivelul componentelor principale. Scăderile prețurilor materiilor prime energetice, reflectate în cotațiile futures, precum și efectele de bază semnificative, implică o reducere a dinamicii prețurilor produselor energetice, care ar deveni negativă în 2027, pentru ca apoi să înregistreze o ușoară creștere în 2028, ca urmare a introducerii Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (Emissions Trading System 2 – ETS2). În schimb, se anticipează că șocul prețurilor produselor energetice se va transmite treptat la nivelul componentelor non-energetice ale IAPC, iar dinamica prețurilor acestora va continua să se intensifice până la jumătatea anului 2027, compensând parțial declinul inflației la nivelul componentei „produse energetice” și urmând să se modereze din nou în 2028. Dinamica prețurilor alimentelor este proiectată să atingă un nivel maxim de 3,7% în trimestrul II 2027 și apoi să se tempereze în 2028. În mod similar, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX) este previzionată să accelereze până la un nivel maxim de 2,7% la începutul anului 2027 și, ulterior, să se modereze începând cu trimestrul II al anului. Se anticipează că efectele indirecte și de runda a doua ale șocului actual al produselor energetice vor fi mai reduse comparativ cu cele din perioada 2021-2024, fiind atenuate de perspectivele mai modeste ale cererii agregate (care ar trebui să limiteze efectele de compensare a inflației asupra salariilor), de aprecierea anterioară a euro și de gradul actual de penetrare a importurilor din China. În același timp, se presupune că blocajele la nivelul lanțurilor de aprovizionare nu vor amplifica semnificativ presiunile globale asupra costurilor. În ansamblu, proiecțiile de bază iau în calcul o intensificare a inflației IAPC de la 2,1% în 2025 la 3,0% în 2026, urmată de o scădere a acesteia la 2,3% în 2027 și de o revenire la ținta de 2,0% în 2028. Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2026, perspectivele inflației IAPC au fost revizuite în sens ascendent cu 0,4 puncte procentuale pentru 2026 și cu 0,3 puncte procentuale pentru 2027, în mare măsură pe seama ipotezelor privind prețuri mai ridicate ale produselor energetice și ale alimentelor, inclusiv efecte indirecte mai puternice asupra componentelor non-energetice ale inflației. Pentru 2028, acestea au fost revizuite în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale, parțial pe seama unei scăderi mai pronunțate decât se estimase anterior a prețurilor petrolului. Inflația IAPCX a fost revizuită în sens ascendent cu 0,2, 0,3 și 0,1 puncte procentuale pentru 2026, 2027 și, respectiv, 2028, reflectând intensificarea dinamicii atât în cazul prețurilor serviciilor și al prețurilor produselor industriale non-energetice în perioada 2026-2027, cât și în cel al prețurilor produselor industriale non-energetice în 2028.

O serie de ipoteze alternative privind amploarea și persistența războiului din Orientul Mijlociu și ale șocului prețurilor produselor energetice, influența acestora asupra mediului internațional și a gradului de incertitudine, precum și propagarea impactului prin intermediul efectelor indirecte și de runda a doua ar conduce la rezultate macroeconomice semnificativ diferite. Pentru a ilustra aceste incertitudini, experții au elaborat trei scenarii alternative: un scenariu nefavorabil, un scenariu sever și un scenariu mai moderat. Aceste scenarii oferă exemple ilustrative de traiectorii alternative pentru prețurile materiilor prime energetice și pentru transmisia acestora în economia zonei euro, cu mențiunea că acestea nu reprezintă prognoze și nu implică probabilități atribuite de experți.

• Scenariul advers presupune o creștere mai accentuată și mai persistentă a prețurilor produselor energetice comparativ cu proiecția de bază. Acesta include, de asemenea, un grad mai ridicat de incertitudine și efecte de contagiune mai ample la nivel internațional, precum și efecte indirecte și de runda a doua mai puternice asupra inflației. În raport cu proiecția de bază, scenariul implică o inflație mai ridicată în perioada 2026-2028 (Tabelul 1). În schimb, creșterea PIB ar fi inferioară celei din proiecția de bază în 2026 și 2027 și egală cu aceasta în 2028.
• Scenariul sever ia în calcul un șoc mai puternic și mai persistent al prețurilor produselor energetice, incertitudini sporite și o reacție mai puternică din partea salariilor și a prețurilor produselor non-energetice decât în scenariul nefavorabil. Față de proiecția de bază, acesta implică un nivel semnificativ și persistent mai ridicat al inflației totale de-a lungul orizontului de proiecție, pe baza experienței anterioare privind neliniaritățile în contextul unui șoc major al prețurilor produselor energetice. Creșterea PIB ar încetini considerabil în perioada 2026-2027, iar în 2028 se va redresa ușor mai rapid decât s-a estimat în scenariul de bază, reflectând majorarea veniturilor și a cererii ca urmare a unor răspunsuri mai ferme din partea câștigurilor salariale.
• Nu în ultimul rând, în scenariul mai moderat, prețurile petrolului s-ar normaliza mai rapid decât în proiecția de bază, implicând o temperare mai rapidă a inflației, care ar coborî sub ținta de 2% în 2027 și 2028, în timp ce dinamica PIB ar consemna o redresare ceva mai timpurie și mai robustă decât în scenariul de bază.

2 Proiecții macroeconomice pentru economia zonei euro

2.1 Economia reală

Făcând abstracție de volatilitatea datelor referitoare la Irlanda, economia zonei euro a manifestat o relativă reziliență față de șocurile asociate schimburilor comerciale și incertitudinilor din cursul anului 2025 și din trimestrul I 2026. Potrivit estimării preliminare a Eurostat, PIB real a crescut cu 0,1% în trimestrul I 2026.^[2] O măsură ajustată a creșterii PIB în zona euro, care utilizează „cererea internă modificată” în locul PIB pentru Irlanda, s-a majorat cu 0,2% în aceeași perioadă, nivel ușor inferior celui prevăzut în proiecțiile din luna martie și în scădere față de ritmul de creștere de 0,4% înregistrat în trimestrul IV 2025 (Graficul 1, tabloul a).^[3] Întrucât războiul din Orientul Mijlociu a început către finele trimestrului I 2026, acesta nu a avut un impact negativ semnificativ asupra rezultatelor consemnate de creșterea economică pentru trimestrul respectiv.

Conflictul din Orientul Mijlociu afectează perspectivele creșterii economice pe termen scurt, șocurile și incertitudinile asociate prețurilor produselor energetice dovedindu-se mai puternice și mai persistente decât s-a estimat anterior și reducând în continuare puterea de cumpărare și încrederea. Datele din sondaje disponibile până în luna mai indică o deteriorare a ritmului de creștere de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Indicele compozit aferent anchetei în rândul directorilor de achiziții (Purchasing Managers’ Index – PMI) privind producția s-a redus ușor la 48,6 în luna mai, după o depreciere abruptă în aprilie. Această evoluție s-a datorat scăderii înregistrate de PMI privind producția în industria prelucrătoare, deși acest indice s-a menținut peste pragul de semnal al creșterii, parțial datorită acumulării de stocuri ca răspuns la posibile perturbări la nivelul ofertei generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Indicatorii PMI anticipativi au consemnat o relativă ameliorare față de nivelurile minime din luna aprilie, dar termenele de livrare ale furnizorilor s-au lungit în continuare. În mod similar, indicatorul de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) calculat de Comisia Europeană a înregistrat o scădere pronunțată în luna aprilie, în principal ca urmare a deteriorării încrederii în rândul gospodăriilor populației și în sectorul serviciilor, deși s-a stabilizat într-o oarecare măsură în luna mai. Aceste semnale, în linii mari, negative din datele din sondaje privind perspectivele creșterii economice pe termen scurt sunt compensate parțial de accelerarea puternică estimată a dinamicii PIB în Irlanda, care este însă grevată de incertitudini considerabile (Graficul 1, tabloul a). Atunci când se utilizează cererea internă modificată pentru Irlanda, încetinirea este mai pronunțată, creșterea economică în zona euro reducându-se de la 0,2% în trimestrul I la 0,1% în trimestrele II și III și urmând să crească ușor la 0,2% în trimestrul IV. Aceasta implică revizuiri în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru trimestrele III și IV comparativ cu proiecțiile din luna martie și o dinamică a schimburilor comerciale și a consumului mai modestă decât s-a anticipat anterior.

Graficul 1

PIB real în zona euro

a) Creșterea PIB real

(variații procentuale trimestriale și contribuții exprimate în puncte procentuale, date trimestriale ajustate sezonier și cu numărul zilelor lucrătoare)

b) Nivelurile PIB real

(indice, T1 2024 = 100)

Dinamica PIB real este proiectată să se majoreze de la 0,8% în 2026 la 1,2% în 2027 și la 1,5% în 2028, pe fondul redresării cererii interne, pornind de la ipotezele de bază incluse în cotațiile futures ale produselor energetice, potrivit cărora șocul este temporar, iar contribuția exporturilor nete va deveni pozitivă în 2027 (Graficul 2). Conform proiecțiilor, consumul privat va avea cea mai mare contribuție la creșterea economică pe termen mediu, urmat de dinamica robustă a investițiilor. În ceea ce privește componentele cheltuielilor, se așteaptă evoluțiile menționate în continuare.

• Se anticipează un nivel modest al consumului gospodăriilor populației pe termen scurt, ca urmare a diminuării puterii de cumpărare și a accentuării incertitudinilor, dar acest indicator ar trebui să se consolideze pe termen mediu. Încrederea consumatorilor s-a redus semnificativ de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, indicând un comportament de consum mai prudent. Privind în perspectivă, se previzionează o accelerare a consumului privat, sprijinită de redresarea dinamicii câștigurilor salariale reale – după scăderea din 2026 generată de creșterea inflației – și de piețele încă reziliente ale forței de muncă. Se estimează că rata de economisire a gospodăriilor populației va fi volatilă pe termen scurt, în condițiile în care gospodăriile populației încearcă să își tempereze consumul în contextul șocului energetic. Potrivit anticipațiilor, temperarea consumului va fi sprijinită de măsuri fiscale asociate prețurilor produselor energetice în unele țări, în timp ce economisirea din motive de precauție ar trebui să exercite temporar unele presiuni în sensul creșterii asupra economiilor. Se previzionează că rata de economisire se va reduce gradual pe termen mediu de la niveluri în continuare ridicate (de la 14,5% din veniturile disponibile în 2025 la 13,9% în 2028), pe fondul diminuării incertitudinilor, al incidenței în scădere a motivelor de precauție și al ameliorării încrederii în direcția normei istorice.
• Consumul administrațiilor publice ar trebui să susțină în continuare creșterea economică pe termen mediu. Totuși, se estimează că acesta va avea o contribuție relativ mai redusă pe parcursul orizontului de proiecție decât în ultimii ani. O ușoară încetinire anticipată în 2027 se datorează cu precădere expirării finanțării prin programul „Next Generation EU” (NGEU) în unele țări și unor noi economii bugetare în altele (a se vedea, de asemenea, Caseta 3).
• În pofida unei relative moderări în 2026, se previzionează că investițiile vor depăși creșterea PIB pe parcursul orizontului de proiecție, pe fondul atenuării incertitudinilor legate de războiul din Orientul Mijlociu, al intensificării eforturilor de digitalizare și al majorării cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Potrivit anticipațiilor, conflictul din Orientul Mijlociu va inhiba investițiile private pe termen scurt, ca urmare a incertitudinilor sporite și a reducerii cererii. Se estimează că investițiile corporative (exceptând investițiile volatile în produse de proprietate intelectuală din Irlanda) vor începe să se redreseze începând cu semestrul II al acestui an, în pofida înăspririi condițiilor de finanțare, în condițiile în care incertitudinile privind prețurile produselor energetice, conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele la nivelul lanțurilor de aprovizionare ar trebui să se diminueze. Această redresare ar trebui să fie susținută în continuare de ameliorarea cererii și de eforturile de digitalizare în contextul progreselor rapide înregistrate în domeniul IA. Având în vedere temperarea dinamicii investițiilor publice în perioada 2027-2028 ca urmare a expirării programului NGEU, se previzionează că dinamica investițiilor corporative va anula în mare măsură această scădere, fiind sprijinită parțial de efectele de propagare la nivelul sectorului privat generate de majorarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, precum și de consolidarea treptată a profiturilor pe fondul normalizării cererii. Deși se anticipează că investițiile în obiective rezidențiale vor fi marcate de o volatilitate semnificativă în semestrul I 2026, reflectând parțial efectele asociate condițiilor meteorologice asupra sectorului construcțiilor, perspectivele au devenit mai sumbre ca urmare a intensificării presiunilor pe partea ofertei și a reducerii cererii. Cu toate acestea, se previzionează că investițiile în obiective rezidențiale vor continua să se redreseze pe parcursul orizontului de proiecție, susținute de reziliența piețelor forței de muncă și de redresarea veniturilor reale, deși nivelurile mai ridicate ale ratelor dobânzilor la creditele ipotecare continuă să afecteze accesibilitatea.
• Conform proiecțiilor, exporturile vor rămâne modeste, reflectând problemele persistente de competitivitate din zona euro, care sunt exacerbate de factori precum tarifele vamale impuse de SUA și aprecierea anterioară a euro. Pe termen scurt, este probabil ca conflictul din Orientul Mijlociu să afecteze în continuare dinamica exporturilor prin încetinirea activității economice globale. În plus, se anticipează că (i) o reorientare a cererii dinspre exporturile de bază ale zonei euro, pe fondul dinamicii schimburilor comerciale internaționale bazate pe IA, (ii) menținerea unei competitivități scăzute prin preț a exporturilor, amplificată de robustețea euro și (iii) noile tarife vamale (Caseta 2), care limitează tot mai mult exporturile către Statele Unite, vor restrânge volumul exporturilor și pe termen mediu. Prin urmare, cota de piață a exporturilor zonei euro pe piețele internaționale ar trebui să rămână redusă. Se proiectează că importurile, afectate de prețurile ridicate ale produselor energetice, vor fi modeste pe termen scurt, urmând să evolueze, în linii mari, în concordanță cu dinamica exporturilor pe termen mediu. Potrivit anticipațiilor, investițiile legate de IA și de apărare vor genera cerere de importuri pe termen mediu. Se previzionează că exporturile nete vor avea o contribuție negativă la creșterea PIB real în 2026 și contribuții pozitive marginale în 2027 și 2028.

Graficul 2

Creșterea PIB real în zona euro – repartizare pe componentele principale de cheltuieli

(variații procentuale anuale și contribuții exprimate în puncte procentuale)

Se anticipează că cererea internă va fi sprijinită de stimulul fiscal actual asociat cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Impactul cumulat asupra creșterii economice al cheltuielilor bugetare pentru apărare și infrastructură, la care Germania are cea mai mare contribuție și care va exercita cel mai puternic impuls în 2026, este estimat la 0,5 puncte procentuale în perioada 2025-2028.^[4] Măsurile de sprijin în domeniul energiei adoptate de autoritățile guvernamentale de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu sunt predominant temporare și ar trebui să aibă numai un impact marginal asupra creșterii economice.

Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2026, creșterea PIB real a fost revizuită în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale atât pentru 2026, cât și pentru 2027 și în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2028 (Graficul 3 și Tabelul 2). Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat noi majorări ale prețurilor petrolului, ale incertitudinilor geopolitice și ale volatilității pe piețele materiilor prime și pe cele financiare. Deși creșterea PIB a înregistrat rezultate sub așteptări în trimestrul I, această evoluție s-a datorat în principal volatilității datelor referitoare la Irlanda, care a condus la revizuiri relativ ample în sens ascendent ale creșterii economice pe termen scurt a Irlandei. Pe lângă această volatilitate, revizuirea în sens descendent a creșterii economice din cursul anului pentru 2026 se referă cu precădere la perspective mai modeste ale consumului, în condițiile în care se estimează, în prezent, o relativă prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu, cu un impact mai puternic asupra inflației și, implicit, asupra veniturilor reale.^[5] Către finele orizontului de proiecție, reducerea prețurilor materiilor prime energetice, redresarea veniturilor disponibile reale și ameliorarea încrederii determină o creștere ușor mai puternică în 2028. Având în vedere că, în proiecțiile din luna martie, perspectivele creșterii economice au fost deja revizuite în sens descendent, impactul estimat al războiului asupra expansiunii economice reiese mai clar atunci când proiecțiile din luna iunie 2026 sunt comparate cu cele din luna decembrie 2025, echivalând cu o revizuire cumulată în sens descendent cu 0,5 puncte procentuale în perioada 2026-2027 și cu o revizuire în sens ascendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2028.

Graficul 3

Revizuiri ale proiecțiilor privind creșterea PIB real comparativ cu proiecțiile din luna martie 2026

a) Descompunere în funcție de creșterea economică din cursul anului și efectele de report	b) Descompunere în funcție de componentele principale de cheltuieli
(puncte procentuale)	(puncte procentuale)

Conform proiecțiilor, piața forței de muncă va rămâne rezilientă, în condițiile în care se anticipează că firmele vor menține numărul de angajați ca reacție la reducerea temporară a creșterii economice în urma conflictului din Orientul Mijlociu. În anul 2025, dinamica ocupării forței de muncă s-a moderat după mai mulți ani de creștere robustă și, chiar și înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, se estima deja că această fază de reechilibrare va continua în 2026 și 2027. Proiecțiile din luna iunie 2026 reflectă anticipațiile potrivit cărora firmele își vor menține, în mare măsură, efectivele de personal pe termen scurt, în pofida șocului negativ asupra producției. Întrucât se presupune că repercusiunile conflictului vor fi tranzitorii, beneficiile pe care întreprinderile le-ar putea obține din disponibilizări sunt anulate de costurile și dificultățile asociate cu reangajările ulterioare. Față de proiecțiile din luna martie, se previzionează că dinamica ocupării forței de muncă va fi ușor mai scăzută în 2026, dar va manifesta o reziliență sporită în 2027 și 2028, când este proiectată să se intensifice într-un ritm anual de creștere de circa 0,5-0,6% (Graficul 4, tabloul a). Aceasta reflectă dinamica activității economice, inclusiv perspectivele mai favorabile ale creșterii PIB în 2028. Cu toate acestea, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă se menține sub nivelul sugerat de relația sa istorică cu producția, pe fondul continuării fazei de reechilibrare a pieței forței de muncă. Această traiectorie de ajustare conduce la o ușoară revizuire în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale a dinamicii productivității muncii în 2027, comparativ cu proiecțiile din luna martie. Se anticipează că rata șomajului se va reduce pe parcursul orizontului de proiecție, ajungând la 6,0% în anul 2028, nivel care reprezintă o revizuire în sens descendent comparativ cu proiecțiile din luna martie (Graficul 4, tabloul b). Această revizuire este determinată mai ales de datele recente peste așteptări pentru unele țări și de proiectarea unei dinamici ușor mai pozitive a producției și a ocupării forței de muncă pentru 2028. Totodată, se estimează că o serie de factori structurali, precum cei demografici, vor contribui la scăderea ratei șomajului.

Graficul 4

Piețele forței de muncă din zona euro

a) Ocuparea forței de muncă	b) Rata șomajului
(variații procentuale anuale)	(% din forța de muncă)

2.2 Prețuri și costuri

Inflația IAPC totală a continuat să se intensifice semnificativ în luna aprilie 2026, efectele războiului din Orientul Mijlociu fiind, până în prezent, limitate în principal la prețurile produselor energetice.^[11] Majorarea ratei totale la 3,0% în aprilie, față de 2,6% în martie (1,9% în februarie), a fost determinată de saltul consemnat de dinamica prețurilor produselor energetice, datorat atât unui avans lunar al prețurilor produselor energetice, cât și unui efect de bază în sensul creșterii. Componenta „alimente” a inflației s-a menținut nemodificată, în timp ce inflația IAPCX s-a redus la 2,2%, față de 2,3% în luna martie. Dinamica mai scăzută a prețurilor serviciilor a anulat complet creșterea inflației măsurate prin prețurile produselor industriale non-energetice, pe fondul majorării costurilor de producție și a prețurilor importurilor. În ansamblu, efectele conflictului asupra prețurilor de consum non-energetice s-au menținut, până în prezent, limitate.

Graficul 5

Inflația IAPC în zona euro

a) IAPC

(variații procentuale anuale)

b) IAPC și componente

(variații procentuale anuale, puncte procentuale)

Se proiectează o accelerare a inflației totale medii la 3,0% în 2026, în principal ca urmare a majorării prețurilor produselor energetice, apoi o scădere a acesteia la 2,0% în 2028, pe fondul disipării șocului energetic (Graficul 5). Se previzionează că inflația totală se va intensifica la 3,4% în trimestrul III 2026 și se va menține ridicată până la începutul anului 2027, în principal pe seama componentei „produse energetice”. Cu toate acestea, se așteaptă, de asemenea, o materializare progresivă a efectelor indirecte ale prețurilor mai mari ale produselor energetice, care va determina creșterea inflației IAPC exclusiv produse energetice, în medie, la 2,7% în 2027, față de 2,3% la începutul anului 2026.^[12] Se anticipează că efectele indirecte și de runda a doua incluse în proiecțiile de bază vor fi mai moderate decât în episodul inflaționist din perioada 2021-2024. Aceasta se datorează în principal faptului că șocul actual exercitat de costurile totale ale produselor energetice este mai mic, cu majorări mult mai limitate ale prețurilor angro ale gazelor naturale și ale energiei electrice (Graficul 6), dar și contextului actual mai puțin inflaționist, cererii agregate, în general, mai modeste și condițiilor pe piața forței de muncă, precum și blocajelor la nivelul ofertei mai puțin extinse decât în episodul din perioada 2021-2024. La începutul anului 2027, se previzionează că inflația totală se va reduce ca urmare a scăderii anticipate a prețurilor materiilor prime energetice și a efectelor de bază semnificative asociate produselor energetice, în condițiile în care comparația în termeni anuali nu include creșterile substanțiale consemnate de prețurile de consum ale produselor energetice în acest an. Prin urmare, aceasta este proiectată să coboare abrupt la 2,3% în trimestrul II 2027 și să se stabilizeze la circa 2,0% pe termen mediu, întrucât contribuția proiectată a dinamicii prețurilor produselor energetice este aproape de zero și se estimează că efectele indirecte și de runda a doua ale șocului energetic vor fi limitate (Graficul 5, tabloul b). Potențialul unor efecte indirecte și de runda a doua mai puternice, după cum s-a observat în cazul șocului inflaționist anterior, este luat în considerare în analiza scenariilor axată pe impactul războiului din Orientul Mijlociu (Caseta 4).

Graficul 6

Comparație între prețurile angro ale materiilor prime energetice în perioada 2021-2022 și cele estimate în proiecțiile actuale pentru perioada 2026-2028

(variații procentuale anuale, puncte procentuale)

a) Perioada 2021-2022	b) Ipoteze din proiecția de bază pentru perioada 2026-2028

Componenta „produse energetice” a inflației este proiectată să atingă un nivel maxim de 12,5% în trimestrul III 2026, să se reducă accentuat în 2027 pe seama scăderii prețurilor materiilor prime energetice și a efectelor de bază negative și să se intensifice din nou în 2028, odată cu introducerea ETS2 (Graficul 7). Profilul dinamicii prețurilor produselor energetice în 2026 este deosebit de incert și reflectă ipotezele privind prețurile materiilor prime energetice, îndeosebi ale petrolului, precum și marjele ridicate de rafinare și distribuție a combustibililor pentru transport. Majorările prețurilor țițeiului și ale produselor petroliere rafinate se transmit integral și rapid în prețurile de consum ale combustibililor lichizi, în concordanță cu periodicitățile istorice, și de o manieră relativ similară la nivelul țărilor. Cu toate acestea, în cazul gazelor naturale și al energiei electrice, transmisia de la prețurile angro la nivelul prețurilor de consum păstrează un decalaj și variază de la o țară la alta. Totuși, modificările recente de pe piețele cu amănuntul ale energiei sugerează că prețurile cu amănuntul, în special cele ale gazelor naturale, ar putea reacționa ceva mai rapid la variațiile prețurilor angro decât în 2022. Având în vedere profilul actual al șocului, care se concentrează asupra prețurilor petrolului, se estimează că accelerarea dinamicii prețurilor produselor energetice va fi determinată preponderent de prețurile combustibililor. În același timp, au fost anunțate măsuri guvernamentale, care vor atenua impactul majorărilor prețurilor produselor energetice. Acestea sunt concentrate în trimestrul II și se estimează că vor reduce, în medie, inflația măsurată prin prețurile produselor energetice cu circa 0,6 puncte procentuale în 2026. Având în vedere traiectoriile descendente ale cotațiilor futures ale petrolului și ale gazelor naturale și manifestarea unor efecte de bază semnificative în sensul scăderii la începutul anului 2027, componenta „produse energetice” a inflației este proiectată să coboare la valori negative în 2027. În anul 2028, se anticipează că introducerea ETS2 va impulsiona dinamica prețurilor produselor energetice.^[13]

Graficul 7

Componenta „produse energetice” a inflației IAPC în zona euro

(variații procentuale anuale)

Componenta „alimente” a inflației este proiectată să se intensifice pe termen scurt pe seama șocului prețurilor produselor energetice, urmând să se reducă ulterior în cadrul orizontului de proiecție către nivelul de 2% (Graficul 8). Potrivit anticipațiilor, dinamica prețurilor alimentelor va atinge un nivel maxim de 3,7% în trimestrul II 2027, reflectând majorarea prețurilor interne ale materiilor prime alimentare asociată costurilor mai ridicate ale produselor energetice și ale îngrășămintelor, precum și alte efecte indirecte ale șocului prețurilor produselor energetice. Se anticipează că acești factori vor anula complet efectul inhibitor exercitat de moderarea prețurilor materiilor prime cacao și cafea, precum și de atenuarea presiunilor salariale. Conform proiecțiilor, componenta „alimente” a inflației se va reduce pe fondul stabilizării prețurilor materiilor prime și al disipării efectelor indirecte generate de prețurile mai mari ale produselor energetice.

Graficul 8

Componenta „alimente” a inflației în zona euro

(variații procentuale anuale)

Se previzionează că inflația IAPCX va crește treptat, după care se va reduce, situându-se, în medie, la 2,5% în 2026 și 2027, apoi la 2,2% în 2028 (Graficul 9). Pe termen scurt, inflația IAPCX este proiectată să se intensifice gradual și să atingă un nivel maxim de 2,7% în trimestrul I 2027, în principal ca urmare a unei majorări pronunțate a inflației măsurate prin prețurile produselor industriale non-energetice la 1,5%, în timp ce componenta „servicii” a inflației ar trebui să fie, în linii mari, stabilă la circa 3,3%. Ulterior, inflația IAPCX ar trebui să se reducă pe parcursul anului 2027, pe seama scăderii dinamicii prețurilor serviciilor. Potrivit anticipațiilor, componenta „produse industriale non-energetice” a inflației va continua să se consolideze, atingând un nivel maxim de 1,6% în trimestrul II 2027, pentru ca apoi să consemneze, de asemenea, o diminuare. Acest profil al IAPCX reflectă acumularea progresivă de efecte indirecte generate de scumpirea produselor energetice atât pe plan intern, cât și pe plan mondial, reflectate de prețurile mai ridicate ale serviciilor de călătorii, de majorarea prețurilor importurilor și, implicit, de creșterea costurilor de producție în industria prelucrătoare, parțial temperate de atenuarea presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă, de aprecierea anterioară a euro și de gradul de penetrare a importurilor din China. În 2028, se așteaptă o moderare a ratelor inflației aferente atât componentei „produse industriale non-energetice”, cât și componentei „servicii”, pe fondul disipării efectelor indirecte și al unor efecte de runda a doua limitate prin intermediul salariilor. Conform proiecțiilor, inflația IAPCX va scădea la 2,2% în 2028, dinamica prețurilor serviciilor situându-se la 2,8%, iar cea a prețurilor produselor industriale non-energetice la 1,1%. Profilurile inițial divergente ale componentelor „servicii” și „produse industriale non-energetice” pot fi explicate parțial prin momentul și amploarea diferite ale propagării șocului energetic în cele două sectoare (șocurile energetice au, de regulă, un impact mai rapid și mai extins, deși mai puțin persistent, asupra inflației măsurate prin prețurile produselor industriale non-energetice), precum și prin faptul că prețurile importurilor dețin un rol mai important în dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice.^[14]

Graficul 9

Inflația IAPCX în zona euro

(variații procentuale anuale)

Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2026, inflația IAPC totală a fost revizuită în sens ascendent cu 0,4 puncte procentuale pentru 2026 și cu 0,3 puncte procentuale pentru 2027 și în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale pentru 2028 (Graficul 10, tabloul a). Revizuirile în sens ascendent ale inflației totale decurg din revizuirile tuturor componentelor și sunt concentrate în semestrul II 2026 și în semestrul I 2027. Profilul mai ascendent al inflației este în concordanță cu rezultatele recente peste așteptări consemnate de alimentele neprocesate și de IAPCX, cu ipotezele privind scumpirea materiilor prime energetice și alimentare și cu efectele anticipate mai puternice ale războiului din Orientul Mijlociu asupra componentelor non-energetice. Revizuirea în sens descendent a inflației totale pentru 2028 este în concordanță cu o reducere ușor mai pronunțată a ipotezelor privind prețurile petrolului comparativ cu proiecțiile din luna martie. Profilul mai ascendent al IAPCX pe parcursul orizontului de proiecție reflectă o dinamică mai alertă a prețurilor serviciilor și a prețurilor produselor industriale non-energetice în 2026 și 2027, componenta „produse industriale non-energetice” determinând revizuiri în sens ascendent pentru perioada 2027-2028 (Tabelul 3). Întrucât o mare parte a șocului energetic a fost deja inclusă în proiecțiile din luna martie, revizuirile referitoare la proiecțiile anterioare conflictului oferă o imagine mai completă asupra impactului războiului. Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2025, inflația totală a fost revizuită substanțial în sens ascendent pentru anii 2026 și 2027 (cu 1,1 puncte procentuale și, respectiv, 0,5 puncte procentuale), reflectând un efect imediat asupra dinamicii prețurilor produselor energetice și transmisia cu întârziere a acesteia la nivelul componentelor non-energetice. Cu toate acestea, inflația totală se menține nemodificată pentru 2028, în condițiile în care un impact direct în sensul scăderii al componentei „produse energetice” anulează, în linii mari, impactul indirect în sensul creșterii al componentelor non-energetice ale inflației (Graficul 10, tabloul b). Comparativ cu proiecțiile din luna decembrie 2025, componenta „produse energetice” a inflației IAPC a fost revizuită în sens ascendent cu 5,8 puncte procentuale (valoare cumulată pentru perioada 2026-2028), în timp ce inflația IAPC exclusiv produse energetice a fost revizuită în sens ascendent cu 1,1 puncte procentuale. Revizuirea din urmă se referă în principal la efecte indirecte și, într-o mai mică măsură, la efecte de runda a doua generate de șocul energetic. Întrucât aceste efecte pot fi subestimate de modelele de proiecție standard în contextul unor șocuri ample la adresa prețurilor produselor energetice, au fost incluse unele ajustări limitate în sens ascendent, bazate pe aprecierea experților, pentru a surprinde efecte de propagare mai puternice din partea prețurilor mai ridicate ale produselor energetice.

Graficul 10

Revizuiri ale proiecției privind inflația

a) Comparație cu proiecțiile experților din luna martie 2026

(puncte procentuale)

b) Comparație cu proiecțiile experților din luna decembrie 2025

(puncte procentuale)

Se estimează că dinamica salariilor nominale se va tempera în continuare pe parcursul anului 2026, urmând să se intensifice ușor în 2027 și să se stabilizeze în a doua jumătate a orizontului de proiecție. Dinamica remunerării pe salariat s-a redus în trimestrul IV 2025, în linii mari în concordanță cu proiecțiile din luna martie. Se previzionează că aceasta se va diminua în continuare pe parcursul anului 2026, reflectând ritmul modest de creștere pe termen scurt, nivelul scăzut al încrederii și incertitudinile ridicate, care sprijină, de asemenea, anticipația privind încetinirea dinamicii salariilor negociate. Se estimează că dinamica remunerării pe salariat se va reduce de la 3,9% în 2025 la 3,2% în 2026 și se va menține la acest nivel în 2027 și 2028, pe fondul consolidării condițiilor economice (Graficul 11, tabloul a). Conform proiecțiilor, creșterea salariilor reale se va restrânge în 2026 și va deveni negativă în a doua jumătate a anului, urmând să conveargă treptat către dinamica productivității în 2028 (Graficul 11, tabloul b). Comparativ cu proiecțiile din luna martie 2026, dinamica remunerării pe salariat a fost revizuită în sens descendent pentru 2026, în concordanță cu indiciile de atenuare a presiunilor salariale generate de rezultatele recente și de acordurile salariale, și în sens ușor ascendent pentru 2028. Se anticipează că șocul energetic actual va avea un efect restrâns în sensul creșterii asupra dinamicii salariale, condițiile mai modeste ale cererii și caracterul mai puțin generalizat al șocului comparativ cu episodul din perioada 2021-2024 contribuind la limitarea efectelor de runda a doua.

Graficul 11

Evoluțiile salariale în zona euro

a) Remunerarea pe salariat

(variații procentuale anuale)

b) Remunerarea reală pe salariat, productivitatea și costurile unitare cu forța de muncă

(variații procentuale anuale)

Conform proiecțiilor, ritmul de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă se va reduce treptat pe parcursul orizontului de proiecție (Graficul 11, tabloul b). Încetinirea din cursul anului 2026 se explică atât prin temperarea dinamicii salariale, cât și prin accelerarea creșterii productivității, în timp ce evoluțiile pe termen mediu decurg din dinamica productivității. De asemenea, se anticipează o scădere a dinamicii deflatorului PIB, pe seama creșterii mai lente a costurilor unitare cu forța de muncă, compensată parțial de o contribuție mai mare din partea profiturilor unitare.

Se estimează o intensificare pronunțată a dinamicii prețurilor importurilor pe termen scurt, urmată de o diminuare în a doua jumătate a orizontului de proiecție. În termeni anuali, ritmul de creștere a deflatorului importurilor este proiectat să se situeze la 3,7% în 2026, în creștere de la 0,0% în 2025, pe seama accentuării presiunilor asupra prețurilor materiilor prime energetice, deși atenuată de aprecierea anterioară a euro și de importurile ieftine din China. Dinamica prețurilor importurilor este apoi proiectată să se reducă la 1,3% în 2028, reflectând normalizarea anticipată a condițiilor globale.

3 Scenarii alternative privind impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu

Principalele incertitudini asociate proiecțiilor experților din luna iunie 2026 se referă la războiul actual din Orientul Mijlociu și la impactul acestuia asupra prețurilor produselor energetice și asupra gradului de incertitudine, precum și la propagarea la nivelul economiei.^[17] Pentru a ilustra aceste incertitudini, proiecțiile sunt completate, similar raportului privind proiecțiile din luna martie 2026, cu un set de scenarii alternative. Acestea oferă exemple ilustrative de traiectorii alternative ipotetice pentru prețurile materiilor prime energetice și pentru transmisia acestora la nivelul economiei zonei euro. Experții nu atribuie niciun fel de probabilități acestor scenarii, care servesc mai degrabă la evidențierea principalelor incertitudini cu privire la impactul conflictului. Deși scenariul de bază include traiectoriile prețurilor materiilor prime energetice încorporate în ipotezele tehnice (Caseta 2), scenariile alternative diferă în trei privințe principale: amploarea șocului energetic, gradul de incertitudine și robustețea transmisiei șocului energetic la nivelul prețurilor non-energetice (Tabelul 4). În ceea ce privește transmisia, neliniaritățile și efectele de runda a doua asupra inflației pot fi importante în contextul unor șocuri ample, acesta fiind unul dintre învățămintele importante desprinse din evaluarea strategiei de politică monetară efectuată de BCE în 2025 (Caseta 4). Analizele senzitivității pentru scenariul sever examinează implicațiile a două riscuri, care sunt actualmente foarte prezente, mai exact raționalizarea ofertei de produse energetice și deficitele de combustibili de aviație. În concordanță cu convenția utilizată în mod obișnuit pentru analizele de scenariu din proiecțiile experților, scenariile pornesc de la ipoteza că politica monetară și cea fiscală în zona euro sunt identice cu cele din proiecția de bază.^[18] Pentru ratele dobânzilor pe termen scurt și lung, proiecțiile se bazează pe anticipațiile pieței.

3.1 Ipoteze-cheie care stau la baza scenariilor alternative

3.1.1 Prețurile materiilor prime energetice

Scenariile alternative utilizează distribuțiile derivate din densitățile implicite calculate folosind opțiuni cu scopul de a defini traiectorii alternative pentru prețurile petrolului și pentru prețurile angro ale gazelor naturale. Se estimează că, începând cu trimestrul III 2026, prețurile petrolului și ale gazelor naturale se plasează pe cea de-a 25-a percentilă a distribuțiilor bazate pe piață în scenariul mai moderat, pe cea de-a 75-a percentilă în scenariul nefavorabil și pe cea de-a 95-a percentilă în scenariul sever (Graficul 12).^[19] Aceste percentile oferă o evaluare bazată pe piață a riscurilor actuale la adresa prețurilor produselor energetice și, implicit, acoperă evoluții alternative ale războiului din Orientul Mijlociu și ale implicațiilor acestuia asupra perturbărilor la nivelul ofertei de produse energetice.

• În scenariul mai moderat, prețul petrolului scade la 88 USD/baril, iar prețurile gazelor naturale se diminuează la 41 EUR/MWh în trimestrul III 2026, situându-se cu circa 15-20% sub nivelurile din proiecția de bază pe parcursul orizontului de proiecție. Această traiectorie proiectată reflectă probabil anticipațiile investitorilor privind o soluționare foarte rapidă a conflictului, conducând la o normalizare accelerată a piețelor internaționale ale petrolului și ale gazelor naturale și la revenirea prețurilor la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul anului 2026.
• În scenariul nefavorabil, prețul petrolului se majorează la 122 USD/baril, iar cele ale gazelor naturale urcă la 60 EUR/MWh în trimestrul III, menținându-se, pe parcursul orizontului de proiecție, cu circa 20-30% peste nivelurile din proiecția de bază și reflectând probabil anticipațiile pieței privind un conflict mai prelungit decât s-a estimat în scenariul de bază.
• În scenariul sever, comparativ cu proiecția de bază, prețurile petrolului cresc cu aproximativ 60%, iar cele ale gazelor naturale se dublează, ajungând la 166 USD/baril și, respectiv, la 98 EUR/MWh în trimestrul III. Șocurile sunt, de asemenea, deosebit de persistente, deviațiile de la proiecția de bază având în continuare o amploare similară la sfârșitul orizontului de proiecție. Persistența șocurilor reflectă parțial incertitudinile mai mari pe orizonturile mai lungi, care determină creșterea densităților implicite calculate folosind opțiuni. De asemenea, poate reflecta așteptările pieței cu privire la un conflict prelungit, la care se adaugă daune semnificative la nivelul infrastructurii regionale de producție a petrolului și gazelor naturale, menținând prețurile produselor energetice la un nivel ridicat pe o perioadă îndelungată.

Graficul 12

Ipoteze privind traiectoriile prețurilor petrolului și ale gazelor naturale la nivel european

a) Prețurile petrolului	b) Prețurile gazelor naturale
(USD/baril)	(EUR per MWh)

3.1.2 Incertitudinile și transmisia acestora la nivelul condițiilor de finanțare

Scenariul nefavorabil și cel sever presupun că o escaladare a războiului în Orientul Mijlociu ar spori incertitudinile la nivel mondial și ar declanșa reevaluarea prețurilor pe piețele financiare, deși în grade diferite, ceea ce ar frâna consumul privat, investițiile și schimburile comerciale. Indicele VIX este utilizat în scenarii pentru aproximarea gradului de incertitudine la nivel mondial. În scenariul nefavorabil, se estimează că acesta va consemna temporar o creștere vertiginoasă, iar în cel sever se presupune că saltul va fi mai semnificativ și mai persistent. Aceste ipoteze sunt, în linii mari, în concordanță cu episoadele de tensiuni geopolitice comparabile consemnate din perspectivă istorică, inclusiv în timpul războiului dus de Rusia în Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu din luna octombrie 2023 (Graficul 13, tabloul a). În ansamblu, incertitudinile afectează economia în cadrul scenariilor în două moduri: în mod direct, prin impactul său asupra PIB real sub forma unor șocuri la adresa încrederii, și indirect, prin transmisia la nivelul condițiilor de finanțare.

Graficul 13

Ipoteze privind indicele VIX și impactul asupra anumitor variabile financiare

a) Indicele VIX

(indice)

b) Spread-urile aferente obligațiunilor corporative și împrumuturilor acordate firmelor în scenariul nefavorabil și în cel sever

(puncte de bază, deviații de la proiecția de bază)

În scenariul nefavorabil, creșterea temporară a incertitudinilor se concretizează într-un impact de scurtă durată asupra costului emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei ale firmelor din zona euro și într-un răspuns relativ modest la nivelul stabilirii prețurilor împrumuturilor, în timp ce, în scenariul sever, efectele sunt mai pronunțate, având în vedere persistența estimată mai îndelungată a volatilității (Graficul 13, tabloul b).^[20] În scenariul nefavorabil, spread-urile aferente obligațiunilor corporative se majorează cu aproximativ 40 puncte de bază într-un trimestru, dar se reduc din nou cu rapiditate, întrucât modelul prevede o revenire rapidă la starea cu volatilitate scăzută. În scenariul sever, spread-urile se mențin substanțial peste nivelul proiecției de bază până în 2027, disipându-se abia către finele orizontului de proiecție, când indicele VIX este în concordanță cu o stare cu volatilitate scăzută. Spread-urile aferente împrumuturilor (superioare ratei dobânzii fără risc) prezintă o creștere limitată și graduală în scenariul nefavorabil, întrucât băncile ar fi în măsură să amortizeze impactul unor incertitudini financiare temporar mai ridicate, majorarea fiind mai pronunțată și mai prelungită în scenariul sever. În scenariul nefavorabil, evaluările acțiunilor corporative scad, în medie, cu aproximativ 7 puncte procentuale în trimestrele III și IV 2026, apoi se redresează aproape complet în 2027, deși în scenariul sever acestea se mențin cu peste 10% sub nivelul proiecției de bază pe tot parcursul anului 2027.

3.2 Implicații macroeconomice

3.2.1 Contextul internațional

În condițiile în care legăturile comerciale directe cu regiunea afectată de conflict sunt relativ limitate, se anticipează că transmisia șocului la nivelul economiei mondiale se va manifesta în principal prin incertitudini sporite, dar și prin efectele directe și indirecte ale majorării prețurilor produselor energetice și ale alimentelor (Graficul 14). Se estimează că, la nivel global, incertitudinile sporite vor reduce prețurile activelor, vor înăspri condițiile de finanțare și vor fragiliza cheltuielile și schimburile comerciale. Creșterea prețurilor petrolului și ale gazelor naturale majorează costurile importurilor, diminuează veniturile reale și afectează cel mai puternic economiile importatoare de energie. Costurile mai mari ale produselor energetice determină, de asemenea, scumpirea alimentelor, intensificarea inflației și frânarea în continuare a cererii globale.^[21]

În scenariul nefavorabil, economia mondială este afectată de un șoc negativ moderat, dar persistent la nivelul ofertei. Acțiunea conjugată a canalelor aferente gradului de incertitudine, produselor energetice și alimentelor exercită presiuni în sensul scăderii asupra activității economice și presiuni în sensul creșterii asupra inflației. Încrederea se diminuează, presiunile la nivelul costurilor importurilor se intensifică, iar veniturile reale scad. În Statele Unite, se estimează că, în 2027, creșterea PIB se va situa cu circa 0,1 puncte procentuale sub nivelul proiecției de bază și că inflația va atinge un nivel maxim cu circa 0,6 puncte procentuale peste nivelul proiecției de bază. Pentru economia mondială, exceptând zona euro, se anticipează că, în 2027, creșterea PIB se va situa cu circa 0,2 puncte procentuale sub proiecția de bază, iar inflația va atinge un nivel maxim cu circa 0,9 puncte procentuale peste nivelul proiecției de bază. Pentru zona euro, se așteaptă o ușoară depreciere a cursului de schimb efectiv nominal, urmată de o normalizare ulterioară, în timp ce cererea externă ar trebui să se situeze cu circa 0,9% sub proiecția de bază până în 2028.

Graficul 14

Impactul asupra Statelor Unite și a economiei mondiale (exceptând zona euro)

a) Statele Unite ale Americii

(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din proiecția de bază)

b) Economia mondială (exceptând zona euro)

(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din proiecția de bază)

În scenariul sever, șocul negativ la nivelul ofertei este mult mai amplu, iar efectele sale persistă pe o perioadă mai îndelungată. Șocul energetic mai amplu și mai persistent generează un impuls inflaționist mai puternic, incertitudinile se accentuează de o manieră mai pronunțată, iar efectele mai intense legate de alimente continuă să erodeze puterea de cumpărare la nivelul tuturor economiilor. În Statele Unite, se anticipează că, în 2027, creșterea PIB se va situa cu circa 0,5 puncte procentuale sub nivelul proiecției de bază, în timp ce inflația este proiectată să atingă un nivel maxim cu circa 1,7 puncte procentuale peste nivelul proiecției de bază. Pentru economia mondială, exceptând zona euro, în 2027 se estimează o creștere a PIB cu circa 1 punct procentual sub proiecția de bază, inflația urmând să atingă un nivel maxim cu aproximativ 2,6 puncte procentuale peste nivelul proiecției de bază. Pentru zona euro, se previzionează o depreciere inițială a cursului de schimb efectiv nominal, urmată apoi de o normalizare, anticipându-se că cererea externă se va plasa cu circa 3% sub proiecția de bază până în 2028.

În scenariul mai moderat, aceste efecte de propagare negative înregistrează o corecție mai rapidă, pe fondul unei creșteri economice superioare și al unei inflații inferioare comparativ cu proiecția de bază privind contextul internațional. În condițiile unui nou declin mai rapid al prețurilor produselor energetice, impulsul inflației se estompează cu mai multă rapiditate, gradul de incertitudine se diminuează, condițiile de finanțare se normalizează, iar cererea externă devine mai robustă. Prin urmare, schimburile comerciale internaționale se intensifică, iar zona euro beneficiază de un mediu extern mai favorabil comparativ cu cel din proiecția de bază.

Caseta 4
Calibrarea efectelor indirecte și de runda a doua asupra componentelor non-energetice ale inflației în zona euro în scenariile alternative

Elaborată de Antoine Kornprobst și Srečko Zimic

Episodul inflaționist din zona euro din perioada 2021-2024 arată că transmisia unor șocuri ample ale prețurilor produselor energetice poate fi mult mai robustă decât se anticipase pe baza periodicităților istorice încorporate în modelele standard de proiecție. Exercițiile de evaluare a prognozelor utilizând modelul ECB-BASE sugerează că parametrii standard ai modelelor de proiecție, bazați pe estimări pe parcursul unei perioade lungi de eșantionare, implică o transmisie mult mai redusă a șocurilor energetice la nivelul prețurilor de consum decât cea consemnată în perioada 2021-2024.^[22] Potrivit Graficului A, cadrele empirice alternative (neliniare) presupun o transmisie considerabil mai puternică a șocurilor energetice comparativ cu calibrările modelelor standard. Elasticitățile din modelele de proiecție ale Eurosistemului sugerează o ajustare neliniară în funcție de nivelul prețurilor petrolului. Un model neliniar estimat cu date de tip panel sugerează că transmisia prețurilor produselor energetice la nivelul inflației devine mult mai robustă atunci când șocurile apar într-un mediu economic caracterizat de condiții restrictive pe piața forței de muncă, de inflație ridicată și de șocuri ample. Rezultatele obținute cu ajutorul unui model de autoregresie bayesiană (BVAR) construit pentru a explica rata inflației indică o transmisie la fel de puternică a prețurilor produselor energetice în prețurile de consum. Un model de învățare automată care include, în mod flexibil, neliniarități semnalează efecte și mai pronunțate ale șocurilor inflaționiste ample (de aproximativ 1,5 ori mai intense decât cele ale unui șoc mediu).^[23] În mod similar, modelul Bernanke-Blanchard, construit pentru a analiza saltul inflației în perioada 2021-2024, arată răspunsuri mult mai puternice la nivelul salariilor, al inflației de bază, precum și al inflației bunurilor de consum comparativ cu elasticitățile sugerate de modelul ECB-BASE. Versiunile neliniare ale modelelor structurale, precum noul model pentru zona euro (New Area-Wide Model – NAWM II), sugerează că șocurile energetice ample pot genera efecte asimetrice și răspunsuri dependente de stare ale prețurilor prin intermediul curbelor Phillips neliniare și al canalelor indirecte ale costurilor de producție.

Pentru a ține seama de aceste constatări, modelul ECB-BASE este calibrat diferit pentru fiecare scenariu în parte cu scopul de a surprinde o parte din efectele indirecte și de runda a doua mai puternice care ar putea să se materializeze în scenariul nefavorabil și în cel sever (Graficul A). Contextul actual diferă de episodul inflaționist din perioada 2021-2024, date fiind nivelul mai scăzut al cererii în ansamblu, perturbările în lanțurile de aprovizionare, sprijinul fiscal și, într-o oarecare măsură, gradul de tensionare a pieței forței de muncă, sugerând o transmisie mai redusă decât cea consemnată în perioada respectivă. Concomitent, memoria inflației și natura mai globală a șocului actual ar putea amplifica efectul de propagare. Prin urmare, calibrările urmăresc să surprindă o intensificare plauzibilă a transmisiei comparativ cu modelul standard ECB-BASE, care s-ar menține, totuși, sub nivelul transmisiei înregistrat în perioada 2021-2024. Întrucât scopul analizei scenariilor este de a evalua riscurile, și nu de a furniza cea mai probabilă prognoză, este important să fie luată în considerare posibilitatea unor neliniarități. Așadar, scenariul nefavorabil și cel sever includ o transmisie mai puternică la nivelul componentelor „produse energetice” și „alimente” ale inflației IAPC, o transmisie mai intensă a prețurilor produselor energetice la nivelul inflației de bază (mai exact, al inflației exclusiv produse energetice și alimente), o mai mare senzitivitate a anticipațiilor privind inflația la inflația efectivă și o creștere a indexării salariale.^{[24], [25]} Scenariul mai moderat presupune aceleași efecte indirecte și de runda a doua ca în proiecția de bază (Secțiunea 2.2).

Graficul A

Transmisia șocului energetic la nivelul prețurilor totale și al celor de bază în toate modelele, după 12 trimestre

3.2.2 Implicațiile macroeconomice pentru zona euro

Gama de scenarii presupune riscuri semnificative în sensul scăderii la adresa creșterii economice în zona euro și riscuri în sensul creșterii la adresa inflației (Tabelul 6 și Graficul 15). Atât scenariul nefavorabil, cât și scenariul sever implică o creștere tot mai modestă a PIB în zona euro (în perioada 2026-2027) și o inflație mai ridicată și mai persistentă (pe parcursul întregului orizont de proiecție) comparativ cu proiecțiile de bază din luna iunie, scenariul sever indicând o deteriorare pronunțată a perspectivelor generată de șocurile susținute asociate produselor energetice și incertitudinilor. Conform scenariului mai moderat, activitatea economică s-ar redresa, iar inflația s-ar modera mai rapid.

În scenariul mai moderat, dinamica PIB ar consemna o redresare ceva mai timpurie, iar inflația s-ar modera mai repede decât în scenariul de bază. Pe fondul corecției mai rapide a creșterii prețurilor produselor energetice în acest scenariu comparativ cu ipotezele din scenariul de bază, inflația ar coborî sub nivelul proiecției de bază, plasându-se sub ținta de 2% în 2027 și 2028. Dinamica PIB ar beneficia, de asemenea, de prețurile mai scăzute ale produselor energetice, creșterea reală situându-se ușor peste nivelul proiecției de bază, la 1,4% în 2027 și la 1,6% în 2028.

În scenariul nefavorabil, șocul ar conduce la un salt mai persistent al prețurilor produselor energetice, ceea ce ar implica presiuni inflaționiste pe o perioadă mai îndelungată, în timp ce creșterea PIB s-ar diminua pe termen scurt. Dinamica PIB real încetinește până la un nivel inferior proiecției de bază, de 0,7% în 2026 și de 0,9% în 2027, dar revine la 1,5% în 2028, pe fondul scăderii prețurilor produselor energetice și al corecției incertitudinilor. Inflația IAPC se majorează în acest scenariu la 3,3% în 2026 și se menține la un nivel ridicat, de 3,0%, în 2027, urmând să ajungă la 2,3% în 2028. Inflația de bază atinge un nivel maxim de 2,7% în 2027, reflectând evoluția treptată a efectelor indirecte și de runda a doua la nivelul prețurilor și salariilor, și coboară la 2,3% în 2028.

Scenariul sever implică un mediu macroeconomic mult mai dificil, determinat de șocurile mai puternice și mai persistente la nivelul prețurilor materiilor prime, alături de amplificarea efectelor indirecte și de runda a doua. Dinamica PIB real scade semnificativ, la 0,5% în 2026, consemnând o creștere negativă în semestrul II al anului respectiv, și la 0,4% în 2027, ceea ce indică trenarea pe o perioadă prelungită a activității economice. Aceasta revine la 1,6% în 2028. Inflația totală crește abrupt, ajungând la 4,0% în 2026 și atingând un nivel maxim de 5,3% în 2027, în timp ce inflația de bază se majorează substanțial pe măsură ce prețurile mai ridicate ale produselor energetice se transmit tot mai mult în prețurile și salariile interne.

Graficul 15

Scenariul de bază și scenariile alternative pentru principalele variabile privind zona euro

PIB real

(variații procentuale trimestriale)

IAPC	IAPCX
(variații procentuale anuale)	(variații procentuale anuale)
Componenta „produse energetice” a IAPC	Componenta „alimente” a IAPC
(variații procentuale anuale)	(variații procentuale anuale)

Efectele macroeconomice negative ale scenariului nefavorabil și ale scenariului sever decurg inițial, în principal, din costurile mai ridicate ale produselor energetice și din incertitudini, dar se intensifică treptat în timp prin efecte mai ample de propagare la nivelul schimburilor comerciale, al cererii interne și al inflației de bază. Graficul 16 arată că deteriorarea dinamicii PIB real reflectă, în primul rând, majorarea prețurilor produselor energetice, sporirea incertitudinilor și reducerea schimburilor comerciale. În 2027, încetinirea devine mai pronunțată, pe fondul unei cereri globale mai modeste, asociată parțial creșterii prețurilor alimentelor și ale produselor energetice pe plan internațional, care afectează în continuare exporturile zonei euro, în timp ce scumpirea produselor energetice și înăsprirea condițiilor de finanțare reprezintă un factor inhibitor suplimentar pentru cererea internă. Până în 2028, dinamica PIB se normalizează progresiv, în condițiile în care presiunile asupra prețurilor produselor energetice se estompează, iar salariile reușesc să se redreseze, într-o anumită măsură, după scăderea inițială a veniturilor reale. În ceea ce privește inflația, principalul canal de transmisie operează prin majorarea costurilor produselor energetice, care exercită efecte directe asupra dinamicii prețurilor produselor energetice, dar majorează, de asemenea, costurile de producție ale produselor non-energetice. În scenariul sever, efectele indirecte și de runda a doua mai puternice se transmit tot mai mult la nivelul componentei „alimente” a inflației și la nivelul inflației de bază, conducând la o inflație IAPC mult mai persistentă. În scenariul mai moderat, nivelul mai scăzut al inflației comparativ cu proiecția de bază, determinat în mare măsură de diminuarea prețurilor produselor energetice, sprijină creșterea economică, care este impulsionată în continuare de un mediu extern mai favorabil.

Graficul 16

Impactul asupra economiei zonei euro, pe canal sau componentă, în toate scenariile

a) PIB real, pe canal

(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din proiecția de bază)

b) IAPC, pe canal

(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din proiecția de bază)

C) IAPC, pe componentă

(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din proiecția de bază)

3.3 Analize ale senzitivității privind perturbările ofertei de produse energetice și de combustibili de aviație în scenariul sever

Au fost efectuate analize ale senzitivității pentru a studia implicațiile a două canale de risc suplimentare, ambele legate de produsele energetice, pe lângă cele incluse în scenariile analizate. Acestea constau în impactul raționalizării ofertei de produse energetice și al deficitelor de combustibili de aviație. Senzitivitățile sunt prezentate numai pentru scenariul sever, întrucât aceste canale sunt cele mai relevante atunci când șocurile sunt ample și persistente și, prin urmare, afectează cu precădere rezultatele privind riscuri extreme. În concordanță cu natura relației dintre ofertă și șoc a analizelor, creșterea PIB real ar fi mai redusă, iar inflația ar fi mai ridicată în ambele cazuri.

3.3.1 Perturbări la nivelul ofertei de produse energetice

Perturbările suplimentare ale ofertei fizice de produse energetice, ca urmare a sistării exporturilor de produse energetice brute și rafinate din Golf, ar putea reduce cu 3% aprovizionarea zonei euro cu țiței și produse petroliere rafinate și ar amplifica impactul războiului din Orientul Mijlociu, depășind efectele încorporate în scenarii asupra prețurilor. Acest risc este evaluat cu ajutorul unui model multinațional și multisectorial de echilibru general stohastic și dinamic (dynamic stochastic general equilibrium – DSGE) cu rețele globale de producție, care permite analiza modului în care perturbările la nivelul factorilor de producție energetici din amonte se transmit la nivelul tuturor sectoarelor și țărilor prin relația dintre intrări și ieșiri.^[26] Impactul asupra activității economice este semnificativ, reducând dinamica PIB în zona euro cu aproximativ 0,3 puncte procentuale în 2026 și 2027 (Graficul 17). Dată fiind natura în amonte a șocului, acesta se transmite, de asemenea, prin intermediul costurilor marginale ale firmelor și al prețurilor din aval, determinând majorarea inflației IAPC totale în zona euro cu circa 0,1 puncte procentuale în 2026, cu 0,4 puncte procentuale în 2027 și cu 0,2 puncte procentuale în 2028, pe lângă efectele generate în scenariul sever.

3.3.2 Deficite de combustibili de aviație

În cazul unor deficite extreme, serviciile globale de transport aerian s-ar putea reduce cu 50%.^[27] Potrivit unui model DSGE multinațional și multisectorial cu rețelele de producție globale, astfel de perturbări ale transportului aerian ar diminua creșterea PIB în zona euro cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în 2027 și ar majora inflația totală și inflația de bază cu aproximativ 0,2 puncte procentuale în 2027 și 2028 (Graficul 17). Modelul presupune că înlocuirea transportului aerian cu alte metode de transport ar fi dificilă, în special pentru călătoriile internaționale și pentru bunurile care necesită transport rapid.

Graficul 17

Impactul analizei senzitivității asupra creșterii economice și a inflației în zona euro în scenariul sever

a) Creșterea PIB real	b) Inflația IAPC
(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din scenariul sever)	(deviație în puncte procentuale de la nivelul ritmului de creștere din scenariul sever)

3.4 Limitări ale analizelor de scenariu

Aceste analize de scenariu nu includ niciun răspuns din partea politicii monetare sau a celei fiscale, care ar atenua impactul inflației, ori alte canale care ar putea influența impactul macroeconomic. Potrivit convenției utilizate în mod obișnuit pentru analizele scenariilor din proiecțiile experților, scenariile pornesc de la ipoteza că politica monetară și cea fiscală sunt nemodificate față de proiecția de bază. Creșterile semnificative ale inflației, mai ales în scenariul sever, ar fi probabil compensate parțial de întărirea măsurilor de politică monetară sau a celor de sprijin fiscal care ar putea reduce prețurile de consum ale produselor energetice, după cum s-a observat în episodul marcat de rate ridicate ale inflației din perioada 2022-2024. Printre alte canale care nu sunt incluse în mod explicit în analize se numără posibilele efecte pozitive asupra turismului în țările din zona euro, care ar putea beneficia de fluxuri turistice destinate, în alte condiții, Orientului Mijlociu, și efectele generate de presiuni migratorii asociate unei posibile crize a refugiaților.

4 Analize ale senzitivității

4.1 Traiectoriile alternative ale prețurilor produselor energetice

Traiectoriile alternative ale prețurilor materiilor prime energetice sugerează riscuri semnificative în sensul creșterii la adresa inflației, mai ales pe termen scurt, precum și riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Proiecțiile experților se bazează pe ipotezele tehnice prezentate în Caseta 2. În cadrul acestei analize a senzitivității, riscurile sunt analizate cu ajutorul diferitelor percentile care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni atât pentru prețurile petrolului, cât și pentru cele ale gazelor naturale.^[28] Totodată, se realizează o analiză a senzitivității privind prețuri constante atât pentru petrol, cât și pentru gazele naturale. Acest exercițiu diferă de scenariile privind conflictul din Orientul Mijlociu prezentate în Secțiunea 3, în sensul că numai prețurile materiilor prime energetice sunt afectate, în timp ce, în scenarii, gradul de incertitudine a deținut, de asemenea, un rol în modul în care au fost evaluate efectele macroeconomice.^[29] Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 7.

Graficul 18

Traiectorii alternative pentru ipotezele privind prețurile produselor energetice

a) Ipoteza privind prețurile petrolului

(USD/baril)

b) Ipoteza privind prețurile gazelor naturale

(EUR/Mwh)

4.2 Traiectorii alternative ale cursului de schimb

Traiectoriile alternative ale cursului de schimb sugerează posibilitatea unei noi aprecieri a euro, mai ales pe termen mediu, și, prin urmare, indică unele riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice și a inflației. Ipotezele tehnice privind cursurile de schimb din proiecțiile de bază sunt menținute constante pe parcursul orizontului de proiecție. Traiectoria alternativă în sensul scăderii și cea în sensul creșterii se bazează pe cea de-a 25-a percentilă și pe cea de-a 75-a percentilă, care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni pentru cursul de schimb USD/EUR la data de 21 mai 2026, care era orientat în direcția unei aprecieri a euro (Graficul 19), posibil datorită faptului că anticipațiile participanților pe piață cu privire la politica monetară în zona euro în raport cu Statele Unite, precum și cele privind o eventuală soluționare a războiului din Orientul Mijlociu sprijină euro. Impactul traiectoriilor alternative este evaluat utilizând modelele macroeconomice elaborate de experții BCE și ai Eurosistemului. Tabelul 8 prezintă impactul mediu asupra creșterii producției și asupra inflației în toate aceste modele.

Graficul 19

Traiectorii alternative ale cursului de schimb USD/EUR

Caseta 6
Informații actualizate privind performanța proiecțiilor experților Eurosistemului/BCE referitoare la creșterea economică și la inflație

Elaborată de Anna-Camilla Hofmann-Drahonsky, Adrian Page și Elena Rusticelli

Acuratețea proiecțiilor elaborate de experții Eurosistemului/BCE este evaluată periodic pentru a permite desprinderea unor învățăminte din erorile anterioare și pentru a evalua fiabilitatea proiecțiilor pentru luarea deciziilor de politică monetară. În concordanță cu evaluarea efectuată de BCE în 2025 cu privire la strategia sa de politică monetară, care a sugerat că transparența comunicării cu privire la erorile de proiecție este, de asemenea, importantă, în fiecare lună iunie proiecțiile experților Eurosistemului includ o evaluare a erorilor din jurul proiecțiilor privind creșterea economică și inflația pe diferite orizonturi temporale.^[30] Această casetă se axează pe performanța recentă a proiecțiilor până în trimestrul I 2026 și arată că, în ansamblu, erorile au fost limitate, în pofida unei relative volatilități. Cu toate acestea, războiul în curs din Orientul Mijlociu prezintă dificultăți semnificative la adresa prognozei economice, necesitând monitorizarea atentă a datelor noi și disponibilitatea de a ajusta rapid proiecțiile pentru a evita erorile de proiecție persistente.

Erorile de proiecție pe termen scurt pentru dinamica PIB în zona euro în 2025 au fost marcate de volatilitate, ca urmare a tensiunilor comerciale și a nivelului ridicat al incertitudinilor pe plan mondial, în timp ce erorile pe un orizont de un an s-au situat cu mult sub mediile istorice (Graficul A). Pe fondul avansului peste așteptări al exporturilor și investițiilor zonei euro, în trimestrele I și III 2025 creșterea economică în zona euro a fost superioară celei proiectate, erorile de proiecție pe un orizont de un trimestru depășind valorile medii aferente perioadei care a precedat pandemia de COVID-19. Aceste subestimări reflectă impulsul neprevăzut din partea devansării pe scară largă a achizițiilor înainte de majorările tarifelor vamale impuse de SUA și, respectiv, corecția mai lentă decât se anticipase a acesteia, mai ales în Irlanda. Cu toate acestea, după ce creșterea economică a consemnat rezultate mult sub așteptări pentru cea mai mare parte a perioadei 2021-2024, erorile pe un orizont de un an s-au redus ulterior la un nivel net inferior erorii absolute medii prepandemice, unele erori minore provenind parțial din nivelul peste așteptări al cererii externe adresate zonei euro. Războiul actual din Orientul Mijlociu a început spre sfârșitul trimestrului I 2026 și, prin urmare, a avut un impact redus asupra erorilor pe un orizont de un trimestru privind dinamica PIB real în trimestrul respectiv. Supraestimarea semnificativă s-a datorat mai degrabă factorilor idiosincratici care au afectat estimarea PIB al Irlandei, care a fost puternic negativ.^[31]

Graficul A

Erori în proiecțiile experților Eurosistemului/BCE privind creșterea trimestrială a PIB real în zona euro începând cu anul 2021

a) Erori pe un orizont de un trimestru

(puncte procentuale)

b) Erori pe un orizont de un an

(puncte procentuale)

În perioada recentă, acuratețea proiecțiilor privind inflația pe termen scurt a fost în concordanță cu mediile istorice, iar performanța proiecțiilor pe un orizont de un an s-a îmbunătățit semnificativ, în pofida faptului că volatilitatea prețurilor produselor energetice rămâne o provocare majoră pentru proiecțiile privind inflația pe termen scurt (Graficul B). Deși proiecțiile privind inflația pe un orizont de un an au fost foarte exacte în 2025, erorile pe un orizont de un trimestru au fost mai degrabă în concordanță cu eroarea medie absolută prepandemică (± 0,3 puncte procentuale) și au fost relativ volatile. Volatilitatea urmează îndeaproape erorile înregistrate în proiectarea componentei „produse energetice” a inflației IAPC în perioada respectivă (care, la rândul său, se referă în mare măsură la erori din ipotezele tehnice privind prețurile materiilor prime energetice, bazate pe cotațiile futures la momentul elaborării proiecțiilor). Valorile peste așteptări ale componentei „produse energetice” a inflației au constituit, de asemenea, principalul factor determinant al erorii pozitive neglijabile de proiecție din trimestrul I 2026 și are legătură mai ales cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu care a determinat majorarea prețurilor materiilor prime energetice, îndeosebi ale petrolului, depășind cu mult așteptările pieței. În ansamblu, în concordanță cu tendința postpandemică, variațiile neanticipate ale prețurilor produselor energetice au reprezentat, în medie, aproximativ 60% din erorile privind inflația totală pe termen scurt în 2025 și 70% în trimestrul I 2026. Această evoluție este comparabilă cu ponderea de sub 10% a produselor energetice în coșul IAPC.

Graficul B

Erori în proiecțiile experților Eurosistemului/BCE privind inflația IAPC totală în zona euro începând cu anul 2021

a) Erori pe un orizont de un trimestru

(puncte procentuale)

b) Erori pe un orizont de un an

(puncte procentuale)

În concordanță cu alți specialiști în prognoză din sectorul privat și cu alte instituții internaționale, proiecțiile Eurosistemului/BCE privind creșterea economică pentru 2025 au fost revizuite în mod repetat în exercițiile de proiecție din ultimii doi ani, ca urmare a gradului ridicat de incertitudine asociat politicilor și a evoluțiilor neprevăzute frecvente. Graficul C prezintă evoluția proiecțiilor privind creșterea economică și inflația pentru anul 2025; rezultatele înregistrate sunt prezentate sub forma unei linii orizontale. Primele proiecții ale experților Eurosistemului/BCE pentru 2025 de la sfârșitul anului 2022 și din semestrul I 2023 au supraestimat ușor creșterea economică, parțial ca urmare a aprecierii peste așteptări a euro față de dolarul SUA, care a redus competitivitatea exporturilor zonei euro. De la mijlocul anului 2023 până la mijlocul anului 2024, previziunile de creștere au fost relativ exacte. Cu toate acestea, revizuirile în sens descendent ale dinamicii PIB pentru 2025 începând cu semestrul II 2024 au condus la subestimări tot mai semnificative, care au atins un nivel maxim în proiecțiile din lunile martie și iunie 2025, la apogeul incertitudinilor legate de tarifele vamale. Odată cu escaladarea tensiunilor comerciale, toți specialiștii în prognoză și-au diminuat anticipațiile privind creșterea economică, pe baza estimării că incertitudinile asociate politicilor vor avea efecte negative considerabile asupra deciziilor în materie de investiții ale firmelor și că tarifele vamale în sine vor afecta puternic activitatea de export. Pe fondul unor date noi peste așteptări și al reducerii mai rapide decât s-a anticipat a incertitudinilor asociate politicilor comerciale, proiecțiile au fost revizuite treptat în sens ascendent începând cu jumătatea anului 2025.

Graficul C

Evoluția prognozelor privind creșterea PIB anuală și rata medie a inflației IAPC în zona euro pentru 2025 la nivelul diferitelor organizații internaționale și al diferiților specialiști în prognoză din sectorul privat

a) Creșterea PIB real

(variații procentuale anuale)

b) Inflația IAPC

(variații procentuale anuale)

Cu privire la inflația din 2025, proiecțiile experților BCE/Eurosistemului au fost satisfăcătoare, similar celor ale altor specialiști în prognoză. Erorile au fost limitate și nu au evidențiat nicio tendință clară. Decalajul dintre rezultatele înregistrate și proiecțiile experților BCE/Eurosistemului a fluctuat într-un interval îngust (-0,1 până la +0,1 puncte procentuale), ilustrând în mare măsură variațiile ipotezelor tehnice privind prețurile produselor energetice și ale alimentelor, precum și cursul de schimb al euro. Rezultate satisfăcătoare au fost consemnate, în linii mari, la nivelul tuturor specialiștilor în prognoză, ale căror anticipații au fluctuat la niveluri relativ apropiate de rezultatele finale.

Riscurile privind inexactitatea proiecțiilor sunt, în prezent, ridicate, date fiind nivelurile înalte ale incertitudinilor și ale volatilității prețurilor materiilor prime. Dacă proiecțiile din luna iunie 2026 privind inflația în trimestrul II 2026 sunt corecte, eroarea de inflație pe un orizont de un an va fi de 1,5 puncte procentuale, nivel superior mediei absolute prepandemice prezentate în Graficul B, tabloul b). Deși șocurile imprevizibile sugerează că erorile de prognoză sunt inevitabile, în evaluarea strategiei de politică monetară a BCE din 2025 au fost identificate o serie de recomandări pentru atenuarea viitoarelor erori de proiecție.^[32] Aceste recomandări evidențiază, de exemplu, beneficiile unei granularități sporite a modelelor și a datelor pentru monitorizarea evoluțiilor din sectorul energetic, inclusiv a informațiilor privind rolul marjelor de rafinare a petrolului. Acestea subliniază, de asemenea, avantajul unei scurtări ad-hoc a intervalului cuprins între data-limită pentru ipotezele tehnice și publicarea proiecțiilor, în cazurile în care informații noi semnificative devin disponibile într-o fază avansată a procesului de elaborare a proiecțiilor. S-a optat pentru această abordare în cazul proiecțiilor experților BCE din luna martie 2026, date-limită mai tardive din punct de vedere structural fiind planificate și pentru proiecțiile viitoare. Nu în ultimul rând, evaluarea strategiei de politică monetară din 2025 a recomandat revizuiri frecvente ale setului de instrumente analitice al Eurosistemului pentru a surprinde mai fidel fluctuațiile economice atipice, precum și completarea proiecțiilor de bază cu analize ale scenariilor, mai ales în perioadele marcate de incertitudini ridicate, în care riscurile unor erori mai mari de prognoză cresc. Eforturile continue de remediere a unor posibile deficiențe ale instrumentelor de proiecție ale BCE, care se bazează pe învățămintele desprinse din perioada cu rate înalte ale inflației din 2021-2024, includ recalibrarea modelelor de transmisie a prețurilor materiilor prime energetice la nivelul prețurilor de consum, precum și reevaluarea inflației și a canalelor de transmisie a politicii monetare încorporate în modele, cum ar fi cele care afectează interacțiunile dintre salarii și prețuri și așteptările privind inflația (Caseta 4).^[33]