CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 21 ianuarie 2021

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei, dl Dombrovskis.

Începerea campaniilor de vaccinare în întreaga zonă euro reprezintă un moment de referință în soluționarea crizei sanitare actuale. Cu toate acestea, pandemia continuă să genereze riscuri severe la adresa sănătății publice și a economiei zonei euro și a celei mondiale. Noua creștere accentuată a numărului de infectări cu coronavirus (COVID-19) și măsurile de izolare restrictive și prelungite impuse în multe țări din zona euro perturbă activitatea economică. Activitatea din sectorul prelucrător se menține rezilientă, dar cea din sectorul serviciilor este redusă drastic, deși într-o măsură mai mică decât în timpul primului val al pandemiei de la începutul anului 2020. Este probabil ca producția să se fi contractat în trimestrul IV 2020, iar intensificarea pandemiei generează unele riscuri în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice pe termen scurt. Inflația rămâne la un nivel foarte scăzut, în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. În ansamblu, datele noi confirmă evaluarea din scenariul nostru de bază anterior privind un impact pronunțat pe termen scurt al pandemiei asupra economiei și o trenare prelungită a inflației.

În acest context, un stimul monetar substanțial rămâne esențial pentru a menține condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei pentru toate sectoarele economice. Prin contribuția la reducerea incertitudinilor și la susținerea încrederii, acesta va încuraja cheltuielile de consum și investițiile corporative, sprijinind activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Între timp, incertitudinile rămân pronunțate, inclusiv cu privire la dinamica pandemiei și la viteza campaniilor de vaccinare. Vom continua, de asemenea, să monitorizăm evoluția cursului de schimb în ceea ce privește implicațiile posibile ale acesteia asupra perspectivelor inflației pe termen mediu. Suntem în continuare pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul nostru în favoarea simetriei.

În acest context, am decis să reconfirmăm orientarea foarte acomodativă a politicii noastre monetare.

În primul rând, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

În al doilea rând, vom continua să efectuăm achiziții în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) cu o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR. Vom efectua achiziții nete de active în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită.

Achizițiile în cadrul PEPP vor fi efectuate pentru a menține condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei. Achizițiile vor fi efectuate de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare, care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare. Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului. De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

Vom continua să reinvestim principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

În al treilea rând, achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Nu în ultimul rând, vom continua să furnizăm un volum amplu de lichiditate prin intermediul operațiunilor noastre de refinanțare. Mai exact, cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – OTRTL III) rămâne o sursă atractivă de finanțare pentru bănci, sprijinind creditarea bancară a firmelor și a populației.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. După contracția pronunțată înregistrată în semestrul I 2020, PIB real în zona euro a cunoscut o revigorare puternică, majorându-se cu 12,4% în trimestrul III 2020 față de intervalul precedent, deși s-a menținut mult sub nivelurile din perioada pre-pandemie. Datele economice noi, rezultatele sondajelor și indicatorii cu frecvență ridicată sugerează probabilitatea ca recrudescența pandemiei și intensificarea asociată a măsurilor de izolare să fi condus la o reducere a activității economice în trimestrul IV 2020, anticipându-se că acestea vor afecta activitatea și în trimestrul I 2021. În concluzie, această evoluție este, în linii mari, în concordanță cu cel mai recent scenariu de bază prezentat în proiecțiile macroeconomice din luna decembrie 2020.

Evoluțiile economice la nivelul sectoarelor continuă să fie neuniforme, sectorul serviciilor fiind mai afectat de noile restricții privind interacțiunile sociale și mobilitatea decât cel industrial. Deși măsurile de politică fiscală sprijină în continuare populația și firmele, consumatorii rămân precauți, având în vedere pandemia și impactul acesteia asupra ocupării forței de muncă și asupra câștigurilor. De asemenea, bilanțurile mai fragile ale companiilor și incertitudinile legate de perspectivele economice afectează încă investițiile corporative.

Privind în perspectivă, introducerea unor vaccinuri, care a început la sfârșitul lunii decembrie, permite o încredere sporită în soluționarea crizei sanitare. Cu toate acestea, va fi nevoie de timp până se va obține o imunitate de masă și nu se pot exclude evoluții nefavorabile suplimentare legate de pandemie. Pe termen mediu, redresarea economiei zonei euro ar trebui să fie sprijinită de condițiile favorabile de finanțare, de orientarea expansionistă a politicii fiscale și de redresarea cererii, pe fondul ridicării măsurilor de izolare și al reducerii incertitudinilor.

Pe ansamblu, balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice în zona euro rămâne înclinată în sensul unui nivel mai redus al acesteia, dar într-o măsură mai puțin pronunțată. Veștile referitoare la perspectivele economiei mondiale, acordul privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit și începerea campaniilor de vaccinare sunt încurajatoare, dar pandemia actuală și implicațiile sale asupra condițiilor economice și financiare continuă să reprezinte surse de risc în sensul scăderii.

Inflația anuală în zona euro a rămas nemodificată la −0,3% în luna decembrie. Pe baza dinamicii actuale a prețurilor produselor energetice, este probabilă o creștere a inflației totale în lunile următoare, susținută și de încetarea reducerii temporare a TVA în Germania. Cu toate acestea, se anticipează că presiunile asupra prețurilor din indicele inflației de bază vor rămâne modeste, pe seama cererii scăzute, îndeosebi în sectorul turismului și în cele legate de călătorii, precum și a presiunilor salariale reduse și a aprecierii euro. După ce impactul pandemiei se va atenua, redresarea cererii, susținută de politicile fiscale și monetare acomodative, va exercita presiuni în sensul creșterii asupra inflației pe termen mediu. Măsurile bazate pe rezultatele sondajelor și indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se mențin la niveluri scăzute, deși indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația au înregistrat o creștere ușoară.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul anual de creștere a masei monetare în sens larg (M3) s-a intensificat la 11,0% în luna noiembrie 2020, față de 10,5% în octombrie, reflectând majorarea în continuare a deținerilor de depozite. Expansiunea monetară puternică a continuat să fie sprijinită de achizițiile de active în curs ale Eurosistemului, care rămân sursa cea mai semnificativă de creație monetară. În contextul unei preferințe încă sporite pentru lichiditate în sectorul deținător de monedă și al costului scăzut de oportunitate aferent deținerii celor mai lichide forme de bani, agregatul monetar în sens restrâns M1 a continuat să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg.

Evoluția împrumuturilor acordate sectorului privat a fost caracterizată de creditarea moderată a societăților nefinanciare și de creditarea rezilientă a populației. Fluxul lunar al creditelor acordate societăților nefinanciare a rămas foarte modest în luna noiembrie, continuând tiparul înregistrat de la sfârșitul verii. Totodată, ritmul anual de creștere s-au menținut, în linii mari, nemodificat la 6,9%, reflectând încă majorarea foarte puternică a creditării în semestrul I. Dinamica anuală a creditelor acordate populației s-a menținut, în general, stabilă la 3,1% în noiembrie, în condițiile unui flux lunar pozitiv semnificativ.

Noul sondaj privind creditul bancar pentru trimestrul IV 2020 indică o înăsprire a standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor. Această restrictivitate a fost generată cu precădere de percepția unor riscuri sporite în rândul băncilor, în contextul persistenței incertitudinilor privind redresarea economică și al temerilor referitoare la bonitatea debitorilor. Băncile intervievate au raportat, de asemenea, o scădere a cererii de împrumuturi din partea firmelor în trimestrul IV. Totodată, sondajul a indicat, pentru același trimestru, creșterea în continuare a cererii nete a populației de împrumuturi pentru achiziția de locuințe, deși standardele de creditare au continuat să devină mai restrictive.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de alte instituții europene, rămân esențiale pentru a sprijini condițiile de creditare bancară și accesul la finanțare, îndeosebi pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de pandemia de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru sprijinirea activității economice și pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, având în vedere contracția pronunțată a economiei zonei euro. În acest scop, este necesară continuarea sprijinului din partea politicilor fiscale naționale, având în vedere cererea scăzută din partea firmelor și a populației, legată de agravarea pandemiei și intensificarea măsurilor de izolare. Totodată, măsurile fiscale adoptate ca răspuns la situația de urgență pandemică ar trebui, pe cât posibil, să rămână țintite și să aibă un caracter temporar. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și autoritățile guvernamentale oferă un sprijin financiar important.

Consiliul guvernatorilor recunoaște rolul esențial al pachetului „Next Generation EU” și subliniază importanța operaționalizării fără întârziere a acestuia. Consiliul guvernatorilor solicită statelor membre să accelereze procesul de ratificare, să își finalizeze cu promptitudine planurile de redresare și reziliență și să aloce fondurile pentru cheltuieli publice productive, însoțite de politici structurale destinate sporirii productivității. Aceasta ar permite programului „Next Generation EU” să contribuie la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă și ar spori reziliența economică și potențialul de creștere a economiilor statelor membre, sprijinind astfel eficacitatea politicii monetare în zona euro. Aceste politici structurale sunt deosebit de importante pentru soluționarea deficiențelor structurale și instituționale de lungă durată și pentru accelerarea tranziției ecologice și a celei digitale.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.