CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 22 aprilie 2021

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței Consiliului guvernatorilor.

Deși redresarea cererii globale și stimulul fiscal substanțial sprijină activitatea economică în zona euro și la nivel mondial, perspectivele economice pe termen scurt rămân grevate de incertitudinile privind recrudescența pandemiei și desfășurarea campaniilor de vaccinare. Persistența unor rate ridicate de infectare cu coronavirusul (COVID-19), precum și prelungirea și înăsprirea măsurilor restrictive asociate acesteia continuă să limiteze activitatea economică pe termen scurt. Privind în perspectivă, progresele înregistrate de campaniile de vaccinare și relaxarea graduală prevăzută a măsurilor restrictive sprijină anticipația privind un reviriment puternic al activității economice în cursul anului 2021. Inflația a cunoscut o intensificare în ultimele luni pe seama unor factori idiosincratici și temporari, precum și a accelerării dinamicii prețurilor produselor energetice. În același timp, presiunile la nivelul inflației de bază rămân scăzute, în contextul deficitului semnificativ de cerere din economie și al cererii încă modeste.

Menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei rămâne esențială pentru reducerea incertitudinilor și consolidarea încrederii, susținând, prin aceasta, activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu. În perioada recentă, condițiile de finanțare în zona euro au rămas, în linii mari, stabile, după creșterea consemnată de ratele dobânzilor pe piață în primele luni ale anului, dar riscurile la adresa condițiilor de finanțare mai generale se mențin. În acest context, Consiliul guvernatorilor a decis să reconfirme orientarea foarte acomodativă a politicii sale monetare.

Vom menține ratele dobânzilor reprezentative ale BCE nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

Vom continua să efectuăm achiziții nete de active în cadrul programului de achiziționare de active în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), cu o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Întrucât informațiile noi au confirmat evaluarea comună a condițiilor de finanțare și a perspectivelor inflației care a fost realizată în cadrul ședinței privind politica monetară din luna martie, Consiliul guvernatorilor anticipează că, în acest trimestru, achizițiile în cadrul PEPP vor continua să fie efectuate într-un ritm semnificativ mai alert decât în primele luni ale anului.

Vom efectua achizițiile de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare. Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului. De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

Vom continua să reinvestim principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

Achizițiile nete în cadrul programului nostru de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora cu puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Nu în ultimul rând, vom continua să furnizăm un volum amplu de lichiditate prin intermediul operațiunilor noastre de refinanțare. Mai exact, cea mai recentă operațiune din cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – OTRTL III) a înregistrat un nivel ridicat de alocare a fondurilor. Finanțarea obținută prin intermediul OTRTL III deține un rol esențial în sprijinirea creditării bancare a firmelor și a populației.

Aceste măsuri contribuie la menținerea unor condiții favorabile de finanțare pentru toate sectoarele economiei și, prin aceasta, sprijină activitatea economică și asigură stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Vom continua, de asemenea, să monitorizăm evoluția cursului de schimb în ceea ce privește implicațiile posibile ale acesteia asupra perspectivelor inflației pe termen mediu. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul nostru în favoarea simetriei.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. PIB real în zona euro s-a redus cu 0,7% în trimestrul IV 2020, situându-se cu 4,9% sub nivelul din perioada pre-pandemie consemnat cu un an înainte. Datele economice noi, rezultatele sondajelor și indicatorii cu frecvență ridicată sugerează posibilitatea ca activitatea economică să se fi restrâns din nou în trimestrul I 2021, dar indică o reluare a creșterii în trimestrul II.

Sondajele în rândul companiilor relevă că sectorul prelucrător continuă să se redreseze, susținut de cererea globală robustă. În același timp, restricțiile privind mobilitatea și interacțiunile sociale încă limitează activitatea în sectorul serviciilor, deși există unele indicii privind o întrerupere a tendinței descendente. Măsurile de politică fiscală sprijină în continuare populația și firmele, dar consumatorii rămân precauți, având în vedere pandemia și impactul acesteia asupra ocupării forței de muncă și asupra câștigurilor. În pofida unor bilanțuri mai fragile ale companiilor și a incertitudinilor sporite legate de perspectivele economice, investițiile corporative au manifestat reziliență.

Privind în perspectivă, progresele înregistrate de campaniile de vaccinare, care ar trebui să permită o relaxare graduală a măsurilor restrictive, ar trebui să creeze premisele unui reviriment puternic al activității economice pe parcursul anului 2021. Pe termen mediu, se anticipează că redresarea economiei zonei euro va fi determinată de o revigorare a cererii interne și globale, susținută de condițiile favorabile de finanțare și de măsurile de stimulare fiscală.

În ansamblu, deși balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice în zona euro pe termen scurt continuă să fie înclinată în sensul scăderii, aceasta rămâne mai echilibrată pe termen mediu. Pe de o parte, ameliorarea perspectivelor asociate cererii globale, susținută de stimulul fiscal substanțial, precum și progresele înregistrate de campaniile de vaccinare sunt încurajatoare. Pe de altă parte, persistența pandemiei, inclusiv răspândirea unor mutații ale virusului, și implicațiile sale asupra condițiilor economice și financiare continuă să reprezinte surse de riscuri în sensul scăderii.

Inflația anuală în zona euro a crescut la 1,3% în luna martie 2021, față de 0,9% în februarie, pe seama intensificării puternice a dinamicii prețurilor produselor energetice, care a reflectat atât un efect de bază considerabil în sensul creșterii, cât și o majorare în termeni lunari. Această creștere a anulat complet scăderile înregistrate de dinamica prețurilor alimentelor și de inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente. Este probabil ca inflația totală să se accelereze în continuare în lunile următoare, dar se anticipează o relativă volatilitate până la finele anului, reflectând dinamica variabilă a factorilor idiosincratici și temporari. Se poate estima că efectul acestor factori va dispărea din ratele anuale ale inflației la începutul anului viitor. Presiunile la nivelul inflației de bază sunt așteptate să înregistreze o creștere relativă anul acesta, pe seama constrângerilor la nivelul ofertei pe termen scurt și a redresării cererii interne, deși se previzionează că acestea se vor menține, în general, reduse, reflectând parțial presiunile salariale scăzute, în contextul deficitului de cerere din economie, și aprecierea cursului de schimb al euro. După ce impactul pandemiei se va atenua, corecția nivelului ridicat al deficitului de cerere, susținută de politicile fiscale și monetare acomodative, va contribui la accelerarea progresivă a inflației pe termen mediu. Măsurile bazate pe rezultatele sondajelor și indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se mențin la niveluri modeste, deși indicatorii de piață au continuat să înregistreze o creștere treptată.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul anual de creștere a masei monetare în sens larg (M3) s-a situat la 12,3% în luna februarie 2021, față de 12,5% în ianuarie. Expansiunea monetară puternică a continuat să fie sprijinită de achizițiile de active în curs ale Eurosistemului, care reprezintă sursa cea mai semnificativă de creație monetară. Agregatul monetar în sens restrâns M1 a continuat să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg, în concordanță cu preferința încă sporită pentru lichiditate a sectorului deținător de monedă și cu costul scăzut de oportunitate aferent deținerii celor mai lichide forme de bani.

În ansamblu, creditarea sectorului privat s-a menținut, în linii mari, nemodificată. Fluxul lunar al creditelor acordate societăților nefinanciare a consemnat o intensificare modestă în luna februarie comparativ cu luna precedentă. Această evoluție a fost, de asemenea, reflectată de o ușoară accelerare a ritmului anual de creștere la 7,1%, față de 6,9% în ianuarie. Fluxurile lunare ale creditelor acordate populației au continuat să fie robuste, dinamica anuală a împrumuturilor acordate populației menținându-se nemodificată la 3,0% în luna februarie. Cel mai recent sondaj privind creditul bancar în zona euro din trimestrul I 2021 relevă o înăsprire moderată a standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor, după o creștere mai semnificativă a restrictivității în cele două trimestre precedente. Percepția unor riscuri sporite în rândul băncilor a fost din nou principalul determinant al înăspririi, deși impactul acesteia a fost mai puțin pronunțat decât în sondajele anterioare. Băncile intervievate au raportat, de asemenea, o nouă diminuare a cererii de împrumuturi acordate firmelor, în principal ca urmare a reducerii în continuare a cererii de finanțare pentru investiții fixe. Cu privire la creditele acordate populației, sondajul a indicat o scădere a cererii de împrumuturi pentru achiziția de locuințe, deși standardele de creditare pentru aceste împrumuturi au consemnat o ușoară relaxare, fiind susținute de concurența între creditori.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de alte instituții europene, rămân esențiale pentru a sprijini condițiile de creditare bancară și accesul la finanțare, îndeosebi pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de pandemia de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru sprijinirea activității economice și pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, întrucât o retragere prematură a sprijinului fiscal ar risca să întârzie redresarea și să amplifice efectele nefavorabile pe termen mai lung. Politicile fiscale naționale ar trebui așadar să ofere în continuare un sprijin esențial și oportun firmelor și gospodăriilor populației care sunt cele mai expuse la pandemia în curs și la măsurile restrictive asociate. Totodată, măsurile fiscale adoptate ca răspuns la situația de urgență pandemică ar trebui, pe cât posibil, să aibă un caracter temporar și să rămână țintite, pentru soluționarea cu eficacitate a vulnerabilităților și sprijinirea redresării rapide a economiei zonei euro. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și autorități guvernamentale oferă un sprijin financiar important.

Consiliul guvernatorilor reiterează rolul esențial al pachetului „Next Generation EU” și stringența operaționalizării neîntârziate a acestuia. Consiliul guvernatorilor solicită statelor membre să asigure ratificarea la timp a Deciziei privind resursele proprii, să își finalizeze cu promptitudine planurile de redresare și reziliență și să aloce fondurile pentru cheltuieli publice productive, însoțite de politici structurale destinate sporirii productivității. Aceasta ar permite programului „Next Generation EU” să contribuie la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă și ar spori reziliența economică și potențialul de creștere a economiilor statelor membre, sprijinind astfel eficacitatea politicii monetare în zona euro. Aceste politici structurale sunt deosebit de importante pentru ameliorarea structurilor și instituțiilor economice și pentru accelerarea tranziției ecologice și a celei digitale.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.