CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 11 martie 2021

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei, dl Dombrovskis.

Deși se anticipează o ameliorare a situației economice generale pe parcursul anului 2021, perspectivele economice pe termen scurt rămân grevate de incertitudini, legate îndeosebi de dinamica pandemiei și de viteza campaniilor de vaccinare. Revigorarea cererii globale și măsurile fiscale suplimentare sprijină activitatea economică în zona euro și pe plan mondial. Însă persistența unor rate ridicate de infectare cu coronavirus (COVID-19), răspândirea unor mutații ale virusului, precum și prelungirea și înăsprirea asociată a măsurilor restrictive afectează activitatea economică în zona euro pe termen scurt. Privind în perspectivă, campaniile de vaccinare în curs, alături de relaxarea graduală preconizată a măsurilor restrictive, sprijină anticipația privind un reviriment puternic al activității economice în cursul anului 2021. Inflația a cunoscut o intensificare în ultimele luni, în principal pe seama unor factori tranzitorii și a accelerării dinamicii prețurilor produselor energetice. În același timp, presiunile la nivelul inflației de bază rămân scăzute, în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. Deși cel mai recent exercițiu de proiecție al experților noștri prevede o creștere progresivă a presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază, acesta confirmă că perspectivele inflației pe termen mediu rămân, în linii mari, nemodificate, comparativ cu proiecțiile experților din luna decembrie 2020, și inferioare obiectivului nostru privind inflația.

În aceste condiții, menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei este în continuare esențială. Condițiile de finanțare sunt definite de un set holistic și multidimensional de indicatori, acoperind întregul lanț de transmisie a politicii monetare, de la ratele dobânzilor fără risc și randamentele obligațiunilor guvernamentale la randamentele obligațiunilor corporative și condițiile de creditare bancară. Ratele dobânzilor pe piață au crescut de la începutul anului, ceea ce reprezintă un risc pentru condițiile de finanțare mai generale. Băncile utilizează ratele dobânzilor fără risc și randamentele obligațiunilor guvernamentale ca referințe principale pentru determinarea condițiilor de creditare. Dacă sunt semnificative și persistente și dacă nu sunt ținute sub control, creșterile acestor rate ale dobânzilor pe piață ar putea genera o înăsprire prematură a condițiilor de finanțare pentru toate sectoarele economiei. Această evoluție nu este de dorit într-o perioadă în care menținerea unor condiții favorabile de finanțare rămâne încă necesară pentru reducerea incertitudinilor și stimularea încrederii, susținând, prin aceasta, activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În acest context, Consiliul guvernatorilor a adoptat deciziile următoare.

În primul rând, vom continua să efectuăm achiziții nete de active în cadrul programului de achiziționare de active în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), cu o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Pe baza evaluării comune a condițiilor de finanțare și a perspectivelor inflației, Consiliul guvernatorilor anticipează că, în trimestrul următor, achizițiile în cadrul PEPP vor fi efectuate într-un ritm semnificativ mai alert decât în primele luni ale acestui an.

Vom efectua achizițiile de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare. Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului. De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

Vom continua să reinvestim principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

În al doilea rând, achizițiile nete în cadrul programului nostru de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora cu puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

În al treilea rând, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

Nu în ultimul rând, vom continua să furnizăm un volum amplu de lichiditate prin intermediul operațiunilor noastre de refinanțare. Mai exact, cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – OTRTL III) rămâne o sursă atractivă de finanțare pentru bănci, sprijinind creditarea bancară a firmelor și a populației.

Menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei pentru toate sectoarele economiei rămâne esențială pentru susținerea activității economice și protejarea stabilității prețurilor pe termen mediu. Vom continua, de asemenea, să monitorizăm evoluția cursului de schimb în legătură cu implicațiile posibile ale acesteia pentru perspectivele inflației pe termen mediu. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul nostru în favoarea simetriei.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. După revigorarea puternică a creșterii în trimestrul III 2020, PIB real în zona euro s-a redus cu 0,7% în trimestrul IV. Pe baza analizei întregului an, se estimează că PIB real s-a contractat cu 6,6% în 2020, nivelul activității economice în trimestrul IV 2020 situându-se cu 4,9% sub nivelul din perioada pre-pandemie consemnat la sfârșitul anului 2019.

Datele economice noi, rezultatele sondajelor și indicatorii cu frecvență ridicată sugerează trenarea în continuare a activității economice în trimestrul I 2021, generată de persistența pandemiei și de măsurile restrictive asociate. Prin urmare, este probabilă o nouă contracție a PIB real în primul trimestru al anului.

Evoluțiile economice la nivelul țărilor și al sectoarelor continuă să fie neuniforme, sectorul serviciilor fiind mai afectat de restricțiile privind interacțiunile sociale și mobilitatea decât cel industrial, care se redresează mai rapid. Deși măsurile de politică fiscală sprijină populația și firmele, consumatorii rămân precauți, având în vedere pandemia și impactul acesteia asupra ocupării forței de muncă și asupra câștigurilor. De asemenea, bilanțurile mai fragile ale companiilor și incertitudinile sporite legate de perspectivele economice afectează încă investițiile corporative.

Privind în perspectivă, campaniile de vaccinare în curs, alături de relaxarea graduală a măsurilor restrictive – în ipoteza în care nu vor mai exista alte evoluții nefavorabile legate de pandemie –, sprijină anticipația privind un reviriment puternic al activității economice în cursul anului 2021. Pe termen mediu, redresarea economiei zonei euro ar trebui să fie susținută de condițiile favorabile de finanțare, de orientarea expansionistă a politicii fiscale și de redresarea cererii, pe fondul retragerii progresive a măsurilor restrictive.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în scenariul de bază al proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna martie 2021. Aceste proiecții estimează că ritmul anual de creștere a PIB real se va situa la 4,0% în 2021, 4,1% în 2022 și 2,1% în 2023. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2020, perspectivele activității economice sunt, în linii mari, nemodificate.

În ansamblu, balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice în zona euro pe termen mediu a devenit mai echilibrată, deși rămâne înclinată în sensul scăderii pe termen scurt. Pe de o parte, ameliorarea perspectivelor asociate cererii globale, susținută de stimulul fiscal substanțial, precum și progresele înregistrate în campaniile de vaccinare sunt încurajatoare. Pe de altă parte, continuarea pandemiei, inclusiv răspândirea unor mutații ale virusului, și implicațiile sale asupra condițiilor economice și financiare continuă să reprezinte surse de riscuri în sensul scăderii.

Inflația anuală în zona euro a înregistrat o intensificare pronunțată, până la 0,9%, în ianuarie și februarie 2021, în creștere de la −0,3% în luna decembrie. Dinamizarea inflației totale reflectă o serie de factori idiosincratici, precum încetarea reducerii temporare a cotei TVA în Germania, perioadele întârziate de soldare în unele țări din zona euro și impactul unor variații mai puternice decât de obicei ale ponderilor în cadrul IAPC pentru 2021, precum și accelerarea dinamicii prețurilor produselor energetice. Pe baza actualelor cotații futures ale petrolului, este probabil ca inflația totală să se intensifice în lunile următoare, dar se anticipează o relativă volatilitate până la finele anului, reflectând dinamica variabilă a factorilor care alimentează, în prezent, majorarea inflației. Se poate estima că efectul acestor factori va dispărea din ratele anuale ale inflației la începutul anului viitor. Presiunile la nivelul inflației de bază sunt așteptate să înregistreze o relativă creștere anul acesta ca urmare a constrângerilor actuale la nivelul ofertei și a redresării cererii interne, deși se previzionează că presiunile se vor menține, în general, reduse, reflectând și presiunile salariale scăzute și aprecierea anterioară a euro. După ce impactul pandemiei se va atenua, corecția nivelului ridicat al deficitului de cerere, susținută de politicile fiscale și monetare acomodative, va contribui la accelerarea progresivă a inflației pe termen mediu. Măsurile bazate pe rezultatele sondajelor și indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se mențin la niveluri modeste, deși indicatorii de piață au continuat să înregistreze o majorare treptată.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în scenariul de bază al proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna martie 2021, care estimează că inflația anuală se va situa la 1,5% în 2021, 1,2% în 2022 și 1,4% în 2023. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2020, perspectivele inflației au fost revizuite în sens ascendent pentru 2021 și 2022, în mare parte pe seama unor factori temporari și a creșterii dinamicii prețurilor produselor energetice, rămânând însă nemodificate pentru 2023.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul anual de creștere a masei monetare în sens larg (M3) s-a situat la 12,5% în luna ianuarie 2021, față de 12,4% în decembrie și 11,0% în noiembrie 2020. Expansiunea monetară puternică a continuat să fie sprijinită de achizițiile de active în curs ale Eurosistemului, care rămân sursa cea mai semnificativă de creație monetară. Agregatul monetar în sens restrâns M1 a continuat să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg, în concordanță cu preferința încă sporită pentru lichiditate a sectorului deținător de monedă și cu costul scăzut de oportunitate aferent deținerii celor mai lichide forme de bani.

Evoluția împrumuturilor acordate sectorului privat a fost caracterizată de creditarea relativ mai modestă a societăților nefinanciare și de creditarea rezilientă a populației. Fluxul lunar al creditelor acordate societăților nefinanciare și-a continuat tendința de moderare înregistrată de la sfârșitul verii. Totodată, ritmul anual de creștere s-au menținut, în linii mari, nemodificat la 7,0%, față de 7,1% în decembrie, reflectând încă majorarea foarte puternică a creditării în semestrul I. Dinamica anuală a creditelor acordate populației s-a menținut, în general, stabilă la 3,0% în ianuarie, față de 3,1% în decembrie, în condițiile unui flux lunar pozitiv robust.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de alte instituții europene, rămân esențiale pentru a sprijini condițiile de creditare bancară și accesul la finanțare, îndeosebi pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de pandemia de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru sprijinirea activității economice și pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, având în vedere contracția pronunțată a economiei zonei euro. În acest scop, sprijinul din partea politicilor fiscale naționale ar trebui să continue, având în vedere cererea scăzută din partea firmelor și a populației, legată de continuarea pandemiei și de măsurile restrictive asociate. Totodată, măsurile fiscale adoptate ca răspuns la situația de urgență pandemică ar trebui, pe cât posibil, să aibă un caracter temporar și să rămână țintite, pentru a soluționa vulnerabilitățile cu eficacitate și a sprijini o redresare rapidă. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și autoritățile guvernamentale oferă un sprijin financiar important.

Consiliul guvernatorilor recunoaște rolul esențial al pachetului „Next Generation EU” și subliniază importanța operaționalizării fără întârziere a acestuia. Consiliul guvernatorilor solicită statelor membre să asigure ratificarea la timp a Deciziei privind resursele proprii, să își finalizeze cu promptitudine planurile de redresare și reziliență și să aloce fondurile pentru cheltuieli publice productive, însoțite de politici structurale destinate sporirii productivității. Aceasta ar permite programului „Next Generation EU” să contribuie la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă și ar spori reziliența economică și potențialul de creștere a economiilor statelor membre, sprijinind astfel eficacitatea politicii monetare în zona euro. Aceste politici structurale sunt deosebit de importante pentru soluționarea deficiențelor structurale și instituționale de lungă durată și pentru accelerarea tranziției ecologice și a celei digitale.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.