CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 17 aprilie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare.

Procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Inflația a continuat să evolueze în concordanță cu anticipațiile experților, atât inflația totală, cât și inflația de bază reducându-se în luna martie. Dinamica prețurilor serviciilor a consemnat, de asemenea, o scădere accentuată în ultimele luni. Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerează plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Dinamica salarială se moderează, iar profiturile amortizează parțial impactul nivelului încă ridicat al acesteia asupra inflației. Economia zonei euro a dezvoltat o relativă reziliență față de șocurile globale, dar perspectivele creșterii economice s-au deteriorat ca urmare a intensificării tensiunilor comerciale. Este probabil ca incertitudinile sporite să reducă încrederea populației și a firmelor și ca răspunsul nefavorabil și volatil al piețelor la tensiunile comerciale să aibă un impact restrictiv asupra condițiilor de finanțare. Acești factori pot să afecteze în continuare perspectivele economice ale zonei euro.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Mai ales în condițiile actuale marcate de incertitudini deosebit de ridicate, vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Perspectivele economice sunt umbrite de incertitudini deosebit de ridicate. Exportatorii din zona euro se confruntă cu noi bariere comerciale, deși sfera de aplicare a acestora rămâne neclară. Perturbarea schimburilor comerciale internaționale, tensiunile de pe piețele financiare și incertitudinile geopolitice afectează investițiile corporative. Întrucât consumatorii devin mai precauți cu privire la evoluțiile viitoare, aceștia pot să își limiteze, de asemenea, cheltuielile.

În același timp, economia zonei euro a dezvoltat o relativă reziliență față de șocurile globale. Este probabil ca aceasta să fi înregistrat o creștere în primul trimestru al anului, iar industria prelucrătoare a prezentat indicii de stabilizare. Șomajul s-a redus la 6,1% în luna februarie, cel mai scăzut nivel înregistrat de la lansarea euro. Robustețea pieței forței de muncă, creșterea veniturilor reale și impactul politicii noastre monetare ar trebui să sprijine cheltuielile. Se poate anticipa că inițiativele de politică importante lansate la nivel național și la nivelul UE în vederea majorării cheltuielilor pentru apărare și a investițiilor în infrastructură vor impulsiona activitatea în sectorul prelucrător, aspect reflectat și de sondajele recente.

În contextul geopolitic actual, este chiar mai urgent ca politicile fiscale și structurale să conducă la îmbunătățirea productivității, competitivității și rezilienței economiei zonei euro. Inițiativa „Busola pentru competitivitate” a Comisiei Europene oferă o foaie de parcurs cu măsuri concrete, iar propunerile pe care le conține, inclusiv cu privire la simplificare, ar trebui adoptate rapid. Printre acestea se numără finalizarea, pe baza unui calendar clar și ambițios, a uniunii economiilor și investițiilor, care ar trebui să ofere deponenților mai multe oportunități de investiții și să îmbunătățească accesul firmelor la finanțare, îndeosebi la capital de risc. Este, de asemenea, important să se instituie rapid cadrul legislativ necesar pentru a crea premisele posibilei introduceri a unei monede euro digitale. Autoritățile guvernamentale ar trebui să asigure sustenabilitatea finanțelor publice în concordanță cu cadrul de guvernanță economică al UE și să acorde prioritate atât reformelor structurale esențiale destinate stimulării creșterii economice, cât și investițiilor strategice.

Inflația

Inflația anuală s-a redus marginal la 2,2% în luna martie. Prețurile produselor energetice s-au diminuat cu 1,0%, după o ușoară majorare în februarie, în timp ce dinamica prețurilor alimentelor s-a intensificat la 2,9% în luna martie, față de 2,7% în februarie. Inflația măsurată prin prețurile bunurilor s-a menținut stabilă la 0,6%. Componenta „servicii” a inflației a scăzut din nou, la 3,5% în luna martie, și se situează, în prezent, cu jumătate de punct procentual sub nivelul înregistrat la sfârșitul anului trecut.

Majoritatea indicatorilor inflației de bază indică o revenire susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Inflația internă s-a diminuat de la sfârșitul anului 2024. Salariile consemnează o moderare graduală. În trimestrul IV 2024, dinamica anuală a remunerării pe salariat s-a situat la 4,1%, în scădere față de 4,5% în trimestrul precedent. Creșterea productivității a determinat și o majorare mai lentă a costurilor unitare cu forța de muncă. Indicatorul BCE privind câștigurile salariale și informațiile obținute în urma contactelor noastre cu companiile relevă o reducere a dinamicii salariale în 2025, semnalată și în proiecțiile experților din luna martie. Profiturile unitare s-au diminuat într-un ritm anual de 1,1% la sfârșitul anului trecut, contribuind la scăderea inflației interne.

Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%, ceea ce sprijină revenirea susținută a inflației la nivelul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice s-au intensificat. Escaladarea majoră a tensiunilor comerciale pe plan mondial și incertitudinile asociate acesteia vor reduce probabil creșterea economică în zona euro prin inhibarea exporturilor și pot frâna investițiile și consumul. Deteriorarea încrederii pe piețele financiare ar putea genera condiții de finanțare mai restrictive, ar putea spori aversiunea față de riscuri și ar putea eroda disponibilitatea pentru investiții și consum a firmelor și populației. Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân, de asemenea, o sursă majoră de incertitudini. În același timp, o majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar contribui la creșterea economică.

Accentuarea perturbărilor la nivelul schimburilor comerciale internaționale sporește incertitudinile asociate perspectivelor inflației în zona euro. Scăderea prețurilor produselor energetice la nivel mondial și aprecierea euro ar putea exercita în continuare presiuni în sensul scăderii asupra inflației. Această evoluție ar putea fi consolidată de cererea mai redusă pentru exporturile zonei euro ca urmare a majorării tarifelor și de redirecționarea către zona euro a exporturilor din țări cu capacitate excedentară. Reacțiile nefavorabile ale piețelor financiare la tensiunile comerciale ar putea afecta cererea internă, diminuând, implicit, și inflația. În schimb, fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare ar putea determina o creștere a inflației prin majorarea prețurilor importurilor. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, accelera inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor fără risc s-au redus ca răspuns la escaladarea tensiunilor comerciale. Prețurile acțiunilor au scăzut pe fondul volatilității ridicate, iar spread-urile asociate obligațiunilor corporative s-au majorat la nivel mondial. Euro s-a apreciat în ultimele săptămâni, în condițiile în care încrederea investitorilor s-a dovedit mai rezilientă față de zona euro, în raport cu alte economii.

Cele mai recente statistici oficiale privind creditarea sectorului corporativ, anterioare tensiunilor manifestate pe piețe, au continuat să indice că reducerile noastre ale ratelor dobânzilor au diminuat costurile împrumuturilor pentru firme. Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor a coborât la 4,1% în februarie, față de 4,3% în ianuarie. Costul suportat de firme pentru emisiunea pe piață de titluri de natura datoriei s-a redus la 3,5% în februarie, dar s-au manifestat unele presiuni în sensul creșterii în perioada recentă. De asemenea, dinamica creditării firmelor s-a intensificat din nou la 2,2% în luna februarie, în timp ce ritmul de creștere a emisiunilor de titluri de natura datoriei ale firmelor s-a menținut nemodificat la 3,2%.

În același timp, potrivit celui mai recent sondaj privind creditul bancar în zona euro, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor au devenit din nou ușor mai restrictive în trimestrul I 2025. Similar trimestrului precedent, această evoluție s-a datorat în principal faptului că băncile devin mai preocupate de riscurile economice cu care se confruntă clienții lor. Cererea de împrumuturi pentru firme s-a redus ușor în trimestrul I, după o redresare modestă în trimestrele anterioare.

Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi, situată la 3,3% în februarie, s-a majorat pe seama creșterilor anterioare ale ratelor dobânzilor pe termen mai lung pe piață. Creditele ipotecare au continuat să se dinamizeze în luna februarie, deși într-un ritm anual încă modest de 1,5%, în condițiile în care băncile și-au relaxat standardele de creditare, iar cererea de împrumuturi acordate populației s-a intensificat puternic în continuare.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Mai ales în condițiile actuale marcate de incertitudini deosebit de ridicate, vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.